Încrederea în justiţie, la cote minime. Care sunt categorii de cetăţeni care au cea mai multă încredere în acest sistem?
Rezultatele unui sondaj Inscop Research publicat marţi arată că 70,5% dintre români au destul de puţină, foarte puţină sau nu au deloc încredere în Justiţie.
Doar 25,5% dintre cetăţenii României au încredere foarte multă sau destul de multă în Justiţie (9.5% foarte multă, în timp ce 16% spun că au destul de multă încredere), iar 25.7% destul de puţină şi 44.8% foarte puţină sau deloc, 4% nu ştiu sau nu răspund.
„Votanţii PSD şi AUR, persoanele cu vârsta între 18 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară sunt categoriile de populaţie care au un nivel de încredere în justiţie ceva mai mare decât media populaţiei. Au un nivel de neîncredere în justiţie mai mare decât media populaţiei în special votanţii USR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie superioară şi locuitorii din urbanul mare”, scrie sursa citată.
Importanţa unui sistem de justiţie independent
92.3% dintre participanţii la sondaj cred că este foarte important sau destul de important ca România să aibă un sistem de justiţie independent (73.7% consideră că este foarte important, iar 18.6% cred că este destul de important). Doar 3,5% dintre români cred este deloc important sau destul de neimportant ca ţara să aibă un sistem independent de justiţie (1.3% destul de neimportant, iar 2.2% deloc important). 4.2% nu ştiu sau nu răspund la întrebare.
Independenţa Justiţiei de influenţe politice
23.7% dintre cei intervievaţi cred că sistemul de justiţie din România este independent de influenţe politice, în timp ce 67.4% consideră că sistemul de justiţie nu este independent de astfel de influenţe. 8.6% nu ştiu, iar 0.4% nu răspund.
„Sunt de părere că sistemul judiciar este independent de influenţe politice în proporţii ceva mai mari decât media populaţiei în special votanţii PSD şi AUR, persoanele între 30 şi 44 de ani, cei cu educaţie primară şi locuitorii din mediul rural. Cred că sistemul judiciar NU este independent de influenţe politice în proporţii mai mari decât media în special votanţii USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare, angajaţii la stat”, conform sondajului.
Cercetarea sociologică arată o creştere semnificativă, din aprilie 2025 până în ianuarie 2026, a proporţiei celor care consideră că legea nu este aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii.
Întrebaţi în ce măsură cred că legea este aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii, 5.7% dintre români spun că în foarte mare măsură (faţă de 12.6% în aprilie 2025), 10.9% în destul de mare măsură (faţă de 17.2% în aprilie 2025).
Cumulat, în aprilie 2025, 19.8% credeau în foarte mare măsură sau destul de mare măsură că legea este aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii, procentul scăzând în ianuarie 2026 la 16,6%.
30.1% dintre cetăţenii României cred în destul de mică măsură (faţă de 25.9% în aprilie 2025), iar 50.1% în foarte mică măsură sau deloc (faţă de 42.6% în aprilie 2025) că legea este aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii.
Cumulat, în aprilie 2025, 68,5% credeau în destul de mică măsură, în foarte mică măsură sau deloc că legea este aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii, procentul crescând în ianuarie 2026 la 80.2%. Ponderea non-răspunsurilor este de 3.2% (faţă de 1.7% în aprilie 2025).
„Cred că legea este aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii în mare măsură şi destul de mare măsură, în proporţii ceva mai ridicate decât media populaţiei, în special votanţii PSD şi PNL şi tinerii sub 30 de ani. Consideră că legea este aplicată în mod egal pentru toţi cetăţenii în mică/foarte mică măsură sau deloc în proporţii ceva mai ridicate decât media populaţiei în special votanţii USR şi AUR, respectiv locuitorii din urbanul mic”, arată cercetarea sociologică.
