Ce se întâmplă cu politica externă? Expertă "disecă" poziţionările consilierului prezidenţial Marius Lazurca

Experta în comunicare strategică Oana Marinescu a "disecat" interviul dat de consilierul prezidenţial pentru securitate naţională Marius Lazurca la Antena 3 care a stârnit ample dezbateri în spaţiul public.

"Făcând analiză de discurs şi scuturând înfloriturile de limbaj alambicat, arhaic şi uneori - din punctul meu de vedere - nepotrivit în contextul actual", Oana Marinescu a extras câteva elemente de poziţionare a României, pe care le prezintă şi le comentează mai jos:

1. Poziţia României în chestiunea Groenlandei este formulată public doar prin prisma securităţii zonei arctice. România împărtăşeşte preocuparea exprimată de administraţia Trump cu privire la nevoia asigurării securităţii acestei zone, dar consideră că problema trebuie să fie soluţionată strict pe canale diplomatice. Ca structură de negociere, preferă Consiliul Atlanticului de Nord, care este principalul organ de conducere politică al NATO.

România nu vorbeşte public despre ameninţarea pe care cerinţa lui Trump de a prelua teritoriul Groenlandei o pune cu privire la dreptul internaţional. Grija cu care Marius Lazurca a făcut framing pe problematica Groenlandei, ţinându-se departe de orice discuţie despre graniţe şi teritorii, a fost egalată doar de incapacitatea realizatoarei şi a invitaţilor săi de a ridica problema din perspectiva dreptului internaţional.

Această poziţionare se poate explica - după părerea mea - prin dorinţa Cotrocenilor de a nu antagoniza SUA. Însă, cred că există un risc major, atunci când taci în faţa unui abuz al unui bully, iar în arena internaţională sunt mai mulţi stakeholderi: la un moment dat şi tu rişti să ajungi în acea situaţie de abuz. Pe partea cealaltă sunt partenerii tăi europeni, cu care faci parte din aceeaşi structură politico-economică, care te-a ajutat să te dezvolţi în ultimii 20 de ani - UE. Cred că această tăcere ne va costa, chiar dacă probabil că pe canale diplomatice România transmite o poziţionare mai completă.

2. Discursul public al României în chestiunea Groenlandei acoperă următorul spectru:

a) tăcere (lungă şi consistentă)

b) minimalizare. Lazurca a folosit termeni precum "mică criză", "sfadă", "zâzanie".

c) framing limitativ, care, după părerea mea, e la un pas de dezinformare. Să limitezi problema Groenlandei doar la o chestiune de securitate arctică şi să nu informezi publicul că este şi o abatere (dacă vrem să folosim "cuvinţele" în stilul lui Marius Lazurca) sau ameninţare la ordinea de drept internaţională, din punctul meu de vedere intră la dezinformare prin omisiune, dacă nu cumva diplomaţia română chiar crede că nu e nicio problemă din perspectiva suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Danemarcei, sau că discursul lipsit de respect al lui Trump este normal.

d) îndemn la mobilizare diplomatică: semnale de oprire a discursului public date către statele implicate - nişte "băieţi" care se ceartă, după cum spune consilierul prezidenţial - şi de mutare a discuţiilor pe canale diplomatice. Pur şi simplu Marius Lazurca a spus că de fapt această "mică criză" este doar o problemă de comunicare între aliaţi şi că cei care au comunicat prost au fost statele europene care au trimis trupe în operaţiunea de securitate din Groenlanda. Semnalele acestea sunt de diverse intensităţi: a fost ieri o postare pe X, apoi, a povestit Marius Lazurca, misiunea noastră la Bruxelles a primit instrucţiuni în consecinţă, întrucât ar exista un plan la nivelul administraţiei prezidenţiale.

Eu personal nu cred că este doar o criză de comunicare. Cred că este o criză de profunzime în relaţia transatlantică, cu cel puţin patru cauze: personalitatea, agenda personală şi modul personalist de exercitare a puterii ale lui Trump; ideologia radicală din Administraţia Trump, cu privire la UE şi ţările membre UE (democraţiile liberale sunt problema), care este pusă în cuvinte şi în Strategia de Securitate a SUA; doctrina de securitate a SUA; interesele bilionarilor cu influenţă asupra lui Trump.

Iar autorităţile române, ca de obicei, nu menţin niciun pic de comunicare strategică cu audienţele multiple şi, din nou, cu cetăţenii români. Greaţa cu care Marius Lazurca se referă la reţelele sociale sugerează, după părerea mea, faptul că la nivel înalt oamenii nu înţeleg încă nu doar impactul acestora, dar nici cum să le folosească în interesul României.

Tot în interviul de aseară, vorbind despre implicarea României în Ucraina, Marius Lazurca a făcut apologia tradiţiei diplomaţiei române de a fi discretă. Ştiu că o să supăr iar nişte oameni, dar am mai spus asta şi când eram în MAE: lipsa comunicării publice înseamnă neadaptare la vremuri şi la responsabilităţile pe care le are statul faţă de cetăţenii săi.

Cât despre Davos, a recunoscut că nu a vrut preşedintele să umble "teleleu prin lume", dacă nu are o agendă solidă. Sinceră să fiu, problema nu e că nu s-a dus, dacă nu avea ce să facă acolo în mod serios, ci că nu i-au putut face o agendă solidă, în condiţiile actuale.
Am rămas cu întrebarea nepusă în emisiune: De ce?

Intrarea în "Board of Peace" al lui Donald Trump

Dacă nu e la Davos, Nicuşor Dan nu poate semna intrarea în Board of Peace. Coincidenţă sau intenţie? Nu ştim. A văzut cineva o poziţionare publică a României pe acest subiect?

Oricum, din punctul meu de vedere, să nu semnezi minunea aia în orb (şi poate chiar să nu o semnezi deloc) şi să te coordonezi cu partenerii europeni ar fi un gest înţelept. Însă nu ştiu care e gândirea la Cotroceni, pt că, în emisiunea de duminică, Marius Lazurca a mai explicat ritos ca dacă vreodată dl preşedinte are aceeaşi poziţie cu Macron sau cu alt şef de stat e doar 'o coincidenţă', pt că Nicuşor Dan ia deciziile doar ţinând cont de interesul naţional.

M-a băgat în ceaţă. Oare vocabularul diplomaţiei române la nivel înalt nu mai cuprinde cuvinte precum: colaborare, coordonare între parteneri, valori comune?

Atât de suveranişti şi de independenţi am devenit? Şi pun întrebarea asta având în vedere explicaţia pe care Marius Lazurca a dat-o pt suveranism şi conceptul de 'independenţă solidară' din strategia naţională de securitate.