Incertitudinea provoacă o fugă masivă de capitaluri din Rusia

Piesa pe care Rusia a câştigat-o pe tabla de şah, Crimeea, va costa scump economia ţării, cufundată în incertitudine şi atacată de fuga de capitaluri, dar care mizează încă pe atuul său forte pentru a ţine în şah Europa: puterea sa energetică, notează joi ziarul El Pais.

Rusia va fi nevoită să-şi rezerve o parte din bugetul public pentru a ajuta această peninsulă pe care a ataşat-o, dar există alte facturi mai stringente. Banca Mondială a avertizat că ţara se va confrunta cu o pierdere cifrată la circa 150 de miliarde de dolari (108,7 miliarde de euro), o sumă care o depăşeşte cu mult pe cea de 120 de miliarde de dolari (87 miliarde de euro) care 's-a evaporat' în plină criză financiară globală din 2008.

Deocamdată, guvernul rus a recunoscut că în primul trimestru al acestui an economia a avut o pierdere de 70 de miliarde de dolari, mai mult decât în întreg anul trecut (63 de miliarde). 'Evenimentele recente din Crimeea s-au transformat dintr-o prelungită problemă de încredere într-o criză de neîncredere', a declarat miercuri economistul şef pentru Rusia al Băncii Mondiale, Birgit Hansl, în prezentarea raportului privind această ţară.

Potrivit analistului financiar spaniol Juan Ignacio Crespo, 'mulţi oligarhi ruşi şi investitori străini se abţin să facă investiţii, de teama represaliilor'. La incertitudinea generală privind mersul economiei ruse se adaugă şi alte temeri mai tangibile, precum efectele pe care le-ar putea avea sancţiunilor economice ale SUA asupra fondurilor investite în această ţară.

Problemele Rusiei complică şi mersul unor economii emergente care au încetat să mai fie locomotiva redresării mondiale. Banca Mondială a oferit unele cifre privind dezastrul pe care l-ar putea avea criza din Crimeea, alături de volatilitatea pieţelor. În cel mai optimist dintre scenarii, avansul economiei ruse ar putea încetini la 1,1% în 2014 (faţă de 1,3% în 2013, care a fost deja mai scăzut decât cel prognozat), iar într-unul dintre cele mai pesimiste scenarii, Produsul Intern Brut (PIB) ar avea o scădere de 1,8%.

În actualul context, agenţia de rating Standard & Poor's a scăzut deja săptămâna trecută calificativul Rusiei la BBB, penultimul nivel recomandat pentru investiţii, similar cu cel al Braziliei. Potrivit lui Juan Ignacio Crespo, 'miza energetică pe care o joacă Rusia poate fi şi un punct vulnerabil, având în vedere că depinde în mare măsură de exporturi'.

Cu toate acestea, pieţele s-au calmat miercuri şi au început să se apropie de nivelurile de dinainte ca Vladimir Putin să-şi anunţe intenţia de a anexa Crimeea. Investitorii urmăresc de câteva zile cum situaţia se detensionează şi cum rubla a reuşit să închidă miercuri a patra zi în creştere cu un avans de 0,3%, ajungând la un schimb de 35,4 faţă de dolarul american.

Totuşi, incertitudinea şi fuga de capitaluri vor afecta moneda rusă. 'Ne aşteptăm ca rubla să se deprecieze în 2014 tot atât ca în 2015 şi vom asista la volatilitate foarte ridicată', a precizat economistul Băncii Mondiale. Rubla acumulează deja şi o cădere de 7% înregistrată anul acesta.

Situaţia din Ucraina a mai servit la calmarea apelor. Guvernul ţării şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) au pus la punct ultimele negocieri pentru accesarea unui fond de salvare financiară cuprins între 15 şi 20 de miliarde de dolari (circa 10,8-15 miliarde de euro). Punctele dificile ale acordului aveau în vedere subvenţiile publice la gazul natural, informează Bloomberg, însă semnarea acordului a fost deja anunţată de ministrul economiei, Oleksandr Shlapak, care declarase deja miercuri că speră ca acordul să fie încheiat în cursul zilei de joi.