"Incertitudine politică ridicată, deficit bugetar record" - Fitch evaluează România la 'BBB-' cu perspectivă negativă

Agenţia de rating Fitch Ratings a confirmat, vineri, ratingul României pentru riscul de nerambursare pe termen lung al emitenţilor în valută străină (IDR) la „BBB-”, cu perspectivă negativă, cu alte cuvinte pe ultima treaptă recomandată investiţiilor.

Principalii factori determinanţi ai ratingului

Puncte strucuturale forte şi slabe: Ratingul „BBB-” al României este susţinut de apartenenţa la UE şi de intrările de capital aferente, care sprijină convergenţa veniturilor, finanţele externe şi stabilitatea macroeconomică. PIB-ul pe cap de locuitor, guvernanţa şi indicatorii de dezvoltare umană se situează peste indicatorii din categoria „BBB”. Aceste puncte forte sunt contrabalansate de deficitele bugetare şi de cont curent mari şi persistente, de deteriorarea dinamicii datoriei, de slăbirea credibilităţii politicilor pe fondul incertitudinii politice ridicate şi de o poziţie de debitor extern net destul de ridicată.

Perspectiva negativă reflectă combinaţia dintre deteriorarea semnificativă a finanţelor publice şi o încetinire accentuată a creşterii în 2024 şi efectul negativ probabil al incertitudinii politice sporite asupra perspectivelor de consolidare fiscală.

Incertitudine politică ridicată: Incertitudinea politică a crescut de la sfârşitul anului 2024. Curtea Constituţională a anulat alegerile prezidenţiale din cauza unor presupuse interferenţe străine, în urma victoriei surprinzătoare din primul tur a candidatului populist Călin Georgescu. Noile alegeri prezidenţiale sunt programate pentru mai 2025, iar deciziile Curţii Constituţionale privind eligibilitatea candidaţilor, inclusiv cea a dlui Georgescu, având în vedere investigaţiile în curs, urmează să fie luate până la jumătatea lunii martie.

Parlament nou, guvern nou: Alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024 au condus la un parlament mai divizat, reflectând polarizarea socială crescândă a României. O coaliţie proeuropeană formată din trei partide a fost formată rapid, iar guvernul a anunţat măsuri de consolidare fiscală şi a adoptat bugetul pentru 2025 în ianuarie. În opinia noastră, durabilitatea coaliţiei este incertă, iar presiunile politice vor rămâne ridicate, în special în timpul campaniei prezidenţiale, ceea ce ar putea duce la amânarea măsurilor suplimentare de consolidare fiscală până în semestrul al doilea al anului 2025.

Deficit bugetar record: Deficitul public general al României a fost de 8,7% din PIB în 2024, conform datelor preliminare de casă. Acesta a fost cel mai ridicat dintre statele suverane cu rating „BBB” şi a depăşit atât obiectivul anterior al guvernului (5% în Programul de convergenţă din primăvara anului 2024), cât şi rezultatul bugetar de 6,5% pentru 2023. Deteriorarea fiscală peste aşteptări reflectă în principal creşterea rapidă a cheltuielilor, inclusiv salariile din sectorul public şi majorările nefinanţate ale pensiilor înainte de alegeri. Impactul pe întregul an al creşterii pensiilor din septembrie 2024 se va adăuga la presiunile fiscale din acest an, făcând consolidarea şi mai dificilă.

Provocările consolidării fiscale, compromisuri: Guvernul îşi propune să reducă deficitul bugetar la 7 % din PIB în 2025, îndeplinind astfel obiectivul Comisiei Europene. Măsurile-cheie includ un control mai strict al cheltuielilor, inclusiv îngheţarea salariilor şi a pensiilor, şi îmbunătăţirea colectării impozitelor. Prognozăm un deficit de 7,5% din PIB în 2025 şi de 6,8% în 2026, mai mult decât dublu faţă de media „BBB” proiectată în prezent, de 3,2% în 2025-2026. Consolidarea fiscală s-ar putea confrunta cu compromisuri dificile pe termen mediu din cauza potenţialului său impact negativ asupra creşterii economice deja reduse şi a riscului ca volatilitatea pieţei financiare să ducă la creşterea costurilor dobânzilor, slăbind şi mai mult poziţia fiscală.

Creşterea datoriei publice: Previziunile noastre indică o pantă ascendentă mai accentuată a traiectoriei datoriei în comparaţie cu anii anteriori, deoarece deficitele primare rămân mari şi creşterea economică încetineşte. În scenariul nostru de bază, ponderea datoriei publice în PIB va creşte de la o valoare estimată de 53% în 2024 la aproape 60% în 2026, peste mediana actuală proiectată „BBB” de 56%, şi va continua să crească la peste 65% din PIB până în 2028.

Creştere economică slabă: Ritmul economiei a încetinit treptat în 2024, cu o creştere medie a PIB de 0,9%, comparativ cu 2,4% în 2023 şi 4% în 2022. Exporturile au fost deosebit de slabe în 2024, parţial din cauza şocurilor sectoriale adverse, în timp ce consumul gospodăriilor a rezistat, datorită creşterii puternice a veniturilor, alimentată de politică fiscală relaxată. Previzionăm o redresare moderată, de 1,4% şi 2,2% creştere a PIB în 2025 şi, respectiv, 2026, având în vedere poziţia ciclică slabă, impulsul fiscal negativ şi redresarea mai puţin pronunţată din zona euro.

Dezechilibre externe mari: Deficitul de cont curent (DCC) a crescut la 8,2% din PIB în 2024, de la 6,6% în 2023, ceea ce susţine problema deficitului dublu. Media CAD „BBB” este de numai 1% din PIB, ceea ce face ca România să fie o situaţie aberantă. În plus faţă de creşterea continuă a importurilor, performanţele slabe ale exporturilor în 2024 evidenţiază provocările legate de competitivitatea externă a economiei româneşti, accentuate de creşterea rapidă a salariilor nominale. Datoria externă netă va creşte de la un nivel estimat de 14% în 2024 la 19% din PIB în 2026, semnificativ peste nivelul de 3% prevăzut pentru mediana „BBB”, de la 12% în 2023.

Deteriorarea condiţiilor de finanţare: România a beneficiat de condiţii de piaţă în general favorabile şi de lichidităţi ample pe piaţă până în octombrie 2024. Cu toate acestea, condiţiile de finanţare s-au deteriorat în ultimele luni, din cauza creşterii riscurilor fiscale şi politice interne şi a cerinţelor mari de finanţare. România a emis trei euroobligaţiuni în februarie 2025, cu scadenţe de cinci, nouă şi 12 ani, în valoare totală de 4,1 miliarde EUR, aproximativ 30% din emisiunea externă anuală planificată. Având în vedere creşterea datoriei şi a randamentelor marginale, estimăm că raportul dintre plata dobânzilor şi venituri va creşte la aproape 8% din venituri până în 2026, de la 6,4% în 2024, depăşind mediana de 7,5%.

Un sector bancar solid: Sectorul bancar din România este bine capitalizat (rata capitalului total de 25,0% la sfârşitul T324), profitabil (randamentul anualizat al activelor pe 9M24 de 1,9%) şi lichid, cu finanţare în principal din depozitele granulare ale clienţilor locali. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,4% la sfârşitul lunii noiembrie 2024. Profitabilitatea va rămâne probabil solidă pentru băncile mari în următorii doi ani, doar uşor sub rezultatele solide din 2023-2024, în timp ce taxa pe cifra de afaceri rămâne o provocare pentru băncile mai mici.

ESG - Guvernanţă: România are un scor de relevanţă ESG (RS) de „5[ ]” atât pentru stabilitate şi drepturi politice, cât şi pentru statul de drept, calitatea instituţională şi de reglementare şi controlul corupţiei. Aceste scoruri reflectă ponderea ridicată pe care indicatorii de guvernanţă ai Băncii Mondiale (WBGI) o au în modelul nostru propriu de rating suveran (SRM). România are o clasare moderată în clasamentul WBGI, la percentila 60, reflectând un istoric recent de tranziţii politice paşnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, o capacitate instituţională moderată, un stat de drept bine stabilit şi un nivel moderat al corupţiei.

Sensibilităţi de rating

Factori care ar putea, individual sau colectiv, să conducă la o acţiune negativă de rating/degradare

Fiscal: O creştere rapidă şi continuă a datoriei publice pe termen mediu, de exemplu din cauza incapacităţii de a pune în aplicare măsuri care să sprijine o consolidare fiscală susţinută şi credibilă, sau o creştere economică slabă.

Macro/Externe: Dovezi ale unor efecte negative asupra finanţării şi lichidităţii externe sau asupra stabilităţii macroeconomice, ca urmare a unor datorii duble fiscale şi CAD ridicate sau a unor şocuri politice interne.

Factori care, individual sau colectiv, ar putea conduce la o acţiune de rating pozitivă/în creştere

Fiscal: Consolidare fiscală mai mare decât cea proiectată, care sprijină stabilizarea datoriei publice/PIB pe termen mediu.

Pe plan extern: Reducerea îndatorării externe şi a riscurilor de finanţare externă, ca urmare a unei îmbunătăţiri structurale a CAD.

Modelul de rating suveran (MRS) şi Qualitative Overlay (QO)

MRS patentat al Fitch atribuie României un scor echivalent cu un rating de „BBB” pe scala IDR pe termen lung în valută (LT FC).

Comitetul de rating suveran al Fitch a ajustat rezultatele MRS pentru a ajunge la IDR LT FC final prin aplicarea QO, în raport cu datele şi rezultatele MRS, după cum urmează:

- Finanţe externe: -1 treaptă, pentru a reflecta o vulnerabilitate externă mai mare decât cea implicată de MRS, având în vedere valoarea mare a CAD şi poziţiile mai mari ale debitorului extern net şi ale pasivului investiţional net decât medianele curente „BBB”.

MRS al Fitch este un model patentat de rating de regresie multiplă al agenţiei, care utilizează 18 variabile bazate pe medii centrate pe trei ani, inclusiv un an de previziuni, pentru a produce un scor echivalent cu un IDR LT FC. QO al Fitch este un cadru calitativ orientat spre viitor, conceput pentru a permite ajustarea rezultatului MRS în vederea atribuirii ratingului final, reflectând factori din cadrul criteriilor noastre care nu sunt pe deplin cuantificabili şi/sau nu sunt reflectaţi pe deplin în MRS.

Plafonul de ţară

Plafonul de ţară pentru România este „BBB ”, cu 2 trepte peste LT FC IDR. Acest lucru reflectă constrângeri şi stimulente puternice, în raport cu IDR, împotriva impunerii unor controale de capital sau valutare care ar împiedica sau ar împiedica în mod semnificativ sectorul privat să convertească moneda locală în monedă străină şi să transfere veniturile către creditorii nerezidenţi pentru plata datoriilor.

Modelul de plafon de ţară al Fitch a produs o creştere a punctului de plecare de 1 treaptă peste IDR. Comitetul de rating al Fitch a aplicat o ajustare calitativă suplimentară de 1 treaptă, în cadrul pilonului Caracteristici instituţionale pe termen lung, deoarece considerăm că integrarea comercială şi financiară este mai puternică decât rezultatul modelului, susţinută de apartenenţa la UE.

REFERINŢE PENTRU SURSA SUBSTANŢIAL MATERIALĂ MENŢIONATĂ CA FACTOR CHEIE AL RATINGULUI

Principalele surse de informaţii utilizate în analiză sunt descrise în Criteriile aplicabile.

Consideraţii ESG

România are un scor de relevanţă ESG de „5[+]” pentru stabilitate politică şi drepturi, deoarece indicatorii de guvernanţă ai Băncii Mondiale au cea mai mare pondere în MRS al Fitch şi, prin urmare, sunt foarte relevanţi pentru rating şi reprezintă un factor-cheie de rating cu o pondere ridicată. Având în vedere că România are un rang al funcţiei de repartiţie peste 50 pentru indicatorul de guvernanţă respectiv, acest lucru are un impact pozitiv asupra profilului de credit.

România are un scor de relevanţă ESG de „5[+]” pentru statul de drept, calitatea instituţională şi de reglementare şi controlul corupţiei, deoarece indicatorii de guvernanţă ai Băncii Mondiale au cea mai mare pondere în MRS al Fitch şi, prin urmare, sunt foarte relevanţi pentru rating şi reprezintă un factor-cheie de rating cu o pondere ridicată. Având în vedere că România are un rang al funcţiei de repartiţie peste 50 pentru indicatorii de guvernanţă respectivi, acest lucru are un impact pozitiv asupra profilului de credit.

România are un scor de relevanţă ESG de „4[+]” pentru drepturile omului şi libertăţile politice, deoarece pilonul „Vocea şi responsabilitatea” al indicatorilor de guvernanţă ai Băncii Mondiale este relevant pentru rating şi constituie un factor de rating. Având în vedere că România are un rang al funcţiei de repartiţie peste 50 pentru indicatorul de guvernanţă respectiv, acest lucru are un impact pozitiv asupra profilului de credit.

România are un scor de relevanţă ESG de „4[+]” pentru drepturile creditorilor, deoarece disponibilitatea de a asigura serviciul şi rambursarea datoriilor este relevantă pentru rating şi reprezintă un factor determinant al ratingului pentru România, ca şi pentru toate statele suverane. Deoarece România are un istoric de peste 20 de ani fără o restructurare a datoriei publice, reflectat în variabila noastră MRS, acest lucru are un impact pozitiv asupra profilului de credit.

Cel mai înalt nivel de relevanţă a creditului ESG este un scor de „3”, cu excepţia cazului în care se prevede altfel în această secţiune. Un scor de „3” înseamnă că aspectele ESG sunt neutre din punct de vedere al creditului sau au doar un impact minim asupra creditului entităţii, fie datorită naturii lor, fie datorită modului în care sunt gestionate de către entitate. Scorurile de relevanţă ESG ale Fitch nu sunt date de intrare În procesul de rating; acestea reprezintă o observaţie privind relevanţa şi importanţa factorilor ESG în decizia de rating.