În Ucraina, Occidentul a deschis Cutia Pandorei (comentariu)

Secretarul de stat adjunct american pentru Europa, Victoria Nuland.
Secretarul de stat adjunct american pentru Europa, Victoria Nuland. (MARTIN BUREAU / AFP / Getty Images)

Victoria Nuland, secretarul de stat adjunct american pentru afaceri europene şi asiatice, explica în decembrie în faţa Clubului Naţional de Presă din Washington că SUA au investit cinci miliarde de dolari pentru ''a da Ucrainei viitorul pe care ea îl merită''. Preşedintele Viktor Ianukovici a fost destituit, iar la Kiev a fost deja instalat un nou guvern. Ucraina poate să aibă de acum ''viitorul pe care ea îl merită'', scrie AgoraVox într-un comentariu pe subiectul situaţiei din fosta republică sovietică.

Dar ce viitor merită Ucraina şi ucrainenii? Aşa cum merg lucrurile, nici unul: nu va mai fi Ucraina, apreciază autorul comentariului. În avalanşa de neadevăruri care vine dinspre media tradiţională, lipseşte până şi lucrul esenţial, şi anume simpla constatare a faptului că Ianukovici, acest ''dictator sângeros'', a fost ales (în 2010) de către o largă majoritate a ucrainenilor. Nimeni nu a contestat atunci alegerile după victoria sa, chiar dacă pilula a fost greu de înghiţit pentru cei care au finanţat ascensiunea lui Viktor Iuşcenko (preşedinte al Ucrainei după ''revoluţia portocalie'' şi exclus din primul tur la alegerile prezidenţiale din 2010) şi care i-au găsit acestuia şi o soţie. Puţini ştiu că a doua soţie a lui Iuşcenko se numeşte Katerina Ciumacenko şi că ea vine direct din Departamentul de Stat american (însărcinată cu ''drepturile omului''). Şi mai puţini sunt cei care ştiu că, înainte de a face carieră la Washington, Katerina a fost unul din membrii cei mai activi şi influenţi ai organizaţiei neonaziste OUN-B (Organizaţia Naţionaliştilor Ucraineni ai lui Stepan Bandera) în oraşul său natal Chicago, mai scrie AgoraVox.

OUN-B, departe de a fi dispărut, a dat naştere partidului '' Svoboda'', al cărui slogan este ''Ucraina ucrainenilor'', la fel ca cel utilizat de Bandera în timp ce acesta colabora cu Hitler în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În rest, Katerina a condus Comitetul Congresului ucrainean, al cărui fondator este Jarolav Steţko, mâna dreaptă a lui Stepan Bandera. Despre toate acestea, presa tradiţională nu vorbeşte însă, continuă AgoraVox. Planul gândit de SUA şi care nu datează de ieri, de azi, constă în a face ca Ucraina să fie absorbită de Occident şi, dacă e posibil, în întregime.

În 1997, polonezul Zbignew Brzezinski, un artizan major al politice externe a SUA, scria: ''Dacă Moscova recuperează controlul Ucrainei, cu cei 52 milioane de locuitori şi cu imensele sale resurse energetice, Rusia va controla din nou Marea Neagră şi, automat, îşi va găsi mijloacele de a redeveni un stat imperial''. Iată, deci, motivul celor cinci miliarde de dolari de care vorbea Victoria Nuland. În ultimii ani, după căderea lui Iuşcenko, zeci de ONG-uri, fundaţii, institute de cercetare europene, americane şi canadiene au invadat viaţa politica ucraineană. Numele acestora? National Democratic Institute, International Foundation for Electoral Systems, International Research and Exchanges Board. Şi, în timp ce erau achiziţionate toate principalele canale de televiziune şi radio ale ţării, o parte din fonduri erau folosite pentru finanţarea celulelor paramilitare care au putut fi văzute în Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), a miliţiilor care, graţie acestor ajutoare, s-au înmulţit. Este vorba astfel de Pravij Sector (''Sectorul de Dreapta'' şi ''Spilna Prava''), iar ziarul polonez Gazeta Wiborcza vorbea de grupuri paramilitare poloneze care acţionau în Maidan. În piaţă au roit, de asemenea, agenţi ai serviciilor secrete occidentale: au făcut-o în Siria, de ce nu ar face-o şi la Kiev? A fost chiar mai uşor: Ianukovici, ''dictatorul sângeros'', a apărut mai moale decât Miloşevici (fost preşedinte sârb), un alt ''dictator sângeros'' care pierde bătălia urnelor în favoarea Otpor (partidul fondat şi finanţat de SUA).

La Kiev, Ianukovici a căzut. Noii decidenţi politici au fost desemnaţi. Tendinţele de secesiune au apărut. Crimeea declară deja că doreşte să fie parte integrantă a Rusiei....Europa, executoare fidelă a planurilor Washingtonului, a deschis Cutia Pandorei, încheie AgoraVox comentariul său pe tema evenimentelor din Ucraina.