În SUA, zeci de mii de lucrători portuari sunt în grevă. Schimburi comerciale de miliarde de euro ar putea fi afectate

Mii de lucrători portuari şi navali sunt oficial în grevă - o întrerupere a activităţii care ar putea perturba semnificativ economia SUA.

Internaţional Longshoremen's Association (ILA) - cel mai mare sindicat din America de Nord, care reprezintă 85.000 de angajaţi din sectorul maritim - a respins o contraofertă din partea U.S. Maritime Alliance (USMX).

Potrivit oficialilor USMX, organizaţia care reprezintă angajatorii din industria longshore de pe coasta de est şi de pe coasta Golfului, a propus mai multe oferte legate de salarii.

„Ofertă noastră ar creşte salariile cu aproape 50%, ar tripla contribuţiile angajatorului la planurile de pensii ale angajaţilor, ar consolida opţiunile noastre de îngrijire a sănătăţii şi ar păstra formularea actuală privind automatizarea şi semi-automatizarea”, a declarat USMX cu câteva ore înainte de termenul limită de la miezul nopţii.

Grupul de proprietari portuari a precizat că speră că în urma contraofertelor se va relua negocierea colectivă cu privire la alte probleme restante pentru a se ajunge la un acord.

Deşi propunerea prezentată corespundea unora dintre cererile conducerii ILA, sindicatul a respins oferta.

Într-o declaraţie de presă din 30 septembrie, sindicatul a susţinut că USMX „continuă să blocheze calea către un acord privind un nou contract cadru, refuzând cererile ILA pentru un contract echitabil şi decent şi pare să intenţioneze să provoace o grevă în toate porturile din Mâine până în Texas”.

Aceasta este prima grevă a ILA din 1977 şi va implica până la 50.000 de membri.

ILA a găsit sprijin din partea Internaţional Brotherhood of Teamsters chiar înainte de grevă.

„Transportatorii oceanici sunt în grevă împotriva lor înşişi, după ce nu au reuşit să negocieze un contract care să recunoască valoarea acestor lucrători”, a menţionat Sean O'Brien, preşedintele general al Teamsters, într-o declaraţie făcută târziu în noapte, îndemnând guvernul să rămână «în afara acestei lupte».

Efectele economice ale grevei portuare

Se aşteaptă ca greva să provoace întreruperi totale ale activităţii în 14 porturi de pe coasta Atlanticului şi a Golfului şi să aibă un impact asupra economiei.

Aceste porturi gestionează între 35 şi 49% din toate importurile şi exporturile din SUA, o mare parte a schimburilor comerciale având loc în porturile New York-New Jersey şi Houston-Galveston.

Grace Zwemmer, economist asociat pentru SUA la Oxford Economics, estimează că perturbările fluxului comercial ar putea reduce creşterea PIB-ului între 0,08 şi 0,13 %, sau până la 7,5 miliarde de dolari, în fiecare săptămână în care greva este în vigoare.

În plus, întreruperile vor duce probabil la întârzieri ale produselor şi la creşterea preţurilor de consum şi de producţie.

„Vestea bună este că riscul pentru inflaţie este limitat, deoarece tarifele de transport au scăzut constant începând cu luna august, iar deflaţia continuă din China a pus presiune în jos asupra preţurilor de import”, a declarat Zwemmer într-o notă de cercetare.

Experţii din industrie au avertizat, de asemenea, că greva ar putea afecta sezonul aglomerat al sărbătorilor.

„Nu spun că nu vor avea copiii jucării de Crăciun, dar poate afecta serios mărfurile care intră în SUA”, a declarat Stamatis Tsantanis, CEO şi preşedinte al Seanergy Maritime şi United Maritime.

Înainte de grevă, Camera de Comerţ a SUA l-a îndemnat pe preşedintele Joe Biden să invoce Legea Taft-Hartley din 1947. Măsura ar permite preşedintelui să prezinte un ordin judecătoresc pentru o perioadă de reflecţie de 80 de zile, oprind efectiv o încetare a lucrului şi determinând ambele părţi să se întoarcă la masa negocierilor.

„Americanii au simţit durerea provocată de întârzieri şi lipsa de bunuri în timpul blocajelor în lanţul de aprovizionare din timpul pandemiei în 2021. Ar fi inadmisibil să permitem ca o dispută contractuală să provoace un astfel de şoc economiei noastre”, a declarat Suzanne Clark, preşedinte şi CEO al Camerei de Comerţ a SUA, într-o scrisoare adresată preşedintelui Biden.

Un nou sondaj realizat de Cameră a arătat că 57% dintre alegătorii americani sunt de acord să ia măsuri Casa Albă pentru a se asigura că porturile rămân deschise şi funcţionale; 20% s-au opus intervenţiei guvernului.

Secretarul pentru Comerţ Gina Raimondo a declarat pentru CNBC la 30 septembrie că „nu a fost deosebit de concentrată” sau „deosebit de implicată” în discuţii.

Preşedintele Biden a declarat reporterilor la 29 septembrie că nu va interveni dacă cele două părţi nu vor ajunge la un contract.

„Este o negociere colectivă. Nu cred în Taft-Hartley”, a spus preşedintele.