În spatele miturilor despre sănătate sunt adesea interesele economice şi puţină cultură ştiinţifică

Convingerile mor greu, chiar şi pentru generaţii întregi: mâncarea ananasului după masă arde caloriile, absolut nu trebuie mâncat un măr după masă ca desert: ar umfla iar greutatea ar creşte. Dezintoxicarea de toxine şi substanţe nocive se face cu posturi regulate şi spălarea completă a intestinului - din când în când. Îndoparea cu antioxidanţi prelungeşte viaţa. Zahărul nu este bun pentru copii, deoarece îi face hiperactivi.

Acestea sunt doar câteva dintre miturile despre sănătate care abundă pe internet, versiunea modernă a înţelepciunii populare şi transmiterea verbală: uneori sunt adevărate mituri urbane sau stereotipuri transmise din generaţie în generaţie, dar nu lipsesc teoriile cu aparenţă de adevăr ştiinţific.

Interese - Ce este corect în recomandările ce se găsesc peste tot, de multe ori chiar bizare? Foarte des nu prea multe, după cum se explică într-un număr special al revistei New Scientist apărut recent, dedicat "demolării" ipotezelor ciudate sau plauzibile la care ni se cere să dăm credit: nu de puţine ori este vorba de zvonuri cu nicio dovadă ştiinţifică pentru a le sprijini, create pentru diferite (şi nu întotdeauna nobile) motive.

Multe mituri care trebuiesc demascate apar din interese comerciale, de exemplu, nevoia de a consuma suplimente şi antioxidanţi la plăcere (chiar şi atunci când nu este nevoie), lăudând calităţile anti-îmbătrânire, anti-cancer şi beneficii în general, începe, de asemenea, de la nevoile pieţei", a relatat Gino Roberto Corazza, director de Medicină Generală la Policlinico San Matteo din Pavia şi preşedinte al Societăţii Italiene de Medicină Internă.

Corazza, în următoarea reuniune a Societăţii, la sfârşitul lunii octombrie, va dedica o întreagă sesiune a celor mai recente cercetări ştiinţifice privind stresul oxidativ şi antioxidanţii. Chiar şi recomandarea pentru detoxifiere prin diete lichide şi, în special, prin spălări intestinale - spune Corazza – se naşte dintr-un sentiment greşit de curăţare: multe dintre bacteriile care trăiesc în intestinele noastre sunt esenţiale pentru sănătate.

Eliminarea lor, însoţită de modificarea florei intestinală, este nu numai inutilă, dar poate fi şi dăunătoare. Un eventual dezechilibru în populaţiile de bacterii pot fi tratate prin favorizarea speciilor "bune" dar în mod sigur nu îndepărtând totul.

Acestea sunt doar câteva din multele credinţe de negat.

Este nevoie de probe ştiinţifice, dar atunci când se crede într-un mit, de obicei, se uită această cerinţă de bază. De multe ori, trebuie spus, şi cercetarea are vina sa: există multe cazuri în care studiile pe aceeaşi temă au avut rezultate contradictorii iar în multe cazuri chiar opuse, iar în confuzia care rezultă, totul pare a fi adevărat şi totul este opusul la tot, tentaţia de a crea teorii "do it yourself " este puternică.

Acest lucru se întâmplă şi datorită faptului că majoritatea nu ştiu care sunt criteriile pentru a judeca fiabilitatea unei lucrări ştiinţifice: procesul de publicare este întotdeauna riguros, orice cercetare trebuie să treacă de controlul "judecătorilor" din domeniu, după experimente analizate cu atenţie şi concluzii dau sau nu consimţământul pentru divulgarea de date.

Există o mare diferenţă între un studiu preliminar, efectuat pe câţiva oameni, probabil, aprobat de vreun "neo" şi publicat în reviste mici şi date importante care provin din cercetări mari care apar în reviste ştiinţifice severe. Sigur, sunt de asemenea posibile interpretări eronate făcute de către cercetători - admite unul dintre aceştia - probabil din cauza emoţiei celor implicaţi în studii, dar până la urmă se corectează: rezultatele oricărei activităţi de cercetare trebuie să fie repetate şi repetabile, dacă cineva a făcut o greşeală, mai devreme sau mai târziu, procesului ştiinţific va remedia prejudiciul.

NATURAL = INOFENSIV?

Ce trebuie făcut pentru a ne proteja de mituri şi zvonuri cu privire la sănătate, pentru a nu crede în ideile ciudate care ni se propun? „În primul rând, este bine să gândim cu capul, întrebându-se dacă cineva încearcă să facă bani şi încercând să ne dăm seama dacă teoriile propuse pot avea un sens concret.

Din păcate şarlatanii susţin adesea ipotezele vânzându-le ca adevăr. Ar trebui să folosim întotdeauna sensul critic şi să nu apucăm momeala oricărui şarlatan” - spune Andrea Ghiselli cercetător al Consiliului de cercetare şi experimentare în agricultură ( CRA ) de la Roma - . Apoi, ar trebui consultate întotdeauna surse oficiale şi site-uri instituţionale de "deasupra părţilor". Pe Internet, şi nu numai, se poate găsi orice şi nu mulţi sunt capabili să urmărească sursele lucrurilor pe care le-au citit: un nivel bun de scepticism, prin urmare, este recomandat. În caz contrar, ar trebui întrebat medicul de familie, care are instrumentele necesare pentru interpretarea corectă.

Care este mitul considerat cel mai "periculos"? Unul dintre cele mai grave este, fără îndoială că "natural" coincide cu "inofensiv" – spun cercetătorii.

Nu este aşa, şi nu doar pentru că multe toxine şi otrăvuri, precum şi mai multe medicamente sunt derivate din compuşi naturali.

Din păcate, mulţi medici au pierdut abilitatea de a asculta şi de a comunica cu pacienţii şi de aceea anumite mituri despre remedii alternative prind uşor rădăcini: mulţi au sentimentul de o empatie mai mare cu cei care propun "terapii naturale" şi pentru aceasta au încredere. Păcat că, în multe cazuri, nu există dovezi reale de eficacitate.