În Franţa, euroscepticismul câştigă teren

La 25 de ani de la adoptarea Tratatului de la Maastricht privind euro şi la nouă ani după respingerea fermă a referendumului pe marginea Tratatului Constituţional european, francezii au ajuns să nutrească o adversitate din ce în ce mai mare faţă de Uniunea Europeană (UE). Acesta este principala concluzie a anchetei realizate de Ipsos-Steria pentru cotidianul francez Le Monde, pentru centrul de cercetări politice Cevipof şi grupul de dezbateri Terra Nova.

Astfel, la modul general, doar 39% dintre respondenţii la sondaj sunt de părere că apartenenţa Franţei la UE este 'o bună idee', comparativ cu alţi 39% care cred că aceasta nu este 'nici rău, nici bine' şi 22% pentru care respectiva apartenenţă este 'un lucru rău'. Respingerea UE promovată de Frontul Naţional - 61% dintre simpatizanţii căruia declară că o astfel de apartenenţă este 'un lucru rău' - apasă din ce în ce mai tare pe ansamblul opiniilor francezilor.

De asemenea, atunci când francezii sunt întrebaţi cu privire la sentimentul lor de apartenenţă, aproape unul din cinci (19%) declară că se simte 'doar francez' şi circa unul din doi (46%) că se simte 'mai degrabă francez decât european', adică un total de 65%, comparativ cu cei 32% care se declară 'europeni tot atât cât şi francezi'.

Mai exact, privirea aruncată asupra UE este una severă. Desigur, 72% dintre cei intervievaţi recunosc că UE este 'o garanţie pentru pace şi justiţie în Europa'. Acest procentaj atinge 83% la simpatizanţii socialişti şi ecologişti, şi 79% la cei ai Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP), dar scade la numai 45% la cei ai Frontului Naţional (FN).

Însă, pe marginea tuturor altor aspecte sau aproape a tuturor, evaluarea este una negativă, continuă Le Monde. Astfel, 85% dintre cei intervievaţi afirmă că UE 'nu protejează suficient interesele lor economice şi comerciale'. Două treimi dintre ei (65% şi până la 91% din FN) estimează că UE 'ar trebui să restabilească controlul la frontierele dintre statele membre', adică să renunţe la logica însăşi a construcţiei sale. Un procent similar (63%) consideră că UE 'iroseşte banii contribuabililor'. Există de asemenea 43% (76% dintre simpatizanţii FN) care consideră UE 'o ameninţare pentru identitatea naţională'.

Atitudinea faţă de moneda unică ilustrează în mod elocvent această atitudine critică, subliniază Le Monde. Aproape trei sferturi dintre francezi (73%) estimează că 'în principiu, euro este o idee bună' şi acelaşi procent doreşte ca 'Franţa să rămână în zona euro'. Însă, o majoritate (54%) consideră, totuşi, că 'în mod global, euro prezintă mai multe inconveniente decât avantaje pentru Franţa'.

Şi la acest capitol electoratul FN se distinge net: în proporţie de 66% el doreşte ieşirea Franţei din zona euro şi revenirea la franc, iar 82% din electoratul acestui partid este de părere că euro prezintă mai multe inconveniente decât avantaje, în condiţiile în care această părere este îmbrăţişată de numai 47% dintre simpatizanţii socialişti şi 42% dintre cei ai UMP.

În mod absolut logic, 67% dintre persoanele intervievate estimează, prin urmare, că 'trebuie consolidate puterile de decizie din ţară, chiar dacă aceasta va duce la limitarea celor din Europa'. La nivel de partide, opinia este împărtăşită de 72% dintre simpatizanţii Frontului de Stânga, de 56% dintre socialişti, de 46% dintre ecologişti, de 53% dintre centrişti, de 67% dintre simpatizanţii UMP şi de 86% dintre cei ai FN.

Dimpotrivă, în opinia a 21% dintre participanţii la sondaj trebuie aprofundată integrarea europeană şi 'întărite puterile de decizie ale Europei, chiar dacă aceasta trebuie să conducă la limitarea celor din ţară'. Inclusiv printre centrişti, cei mai favorabili UE, astfel consideră doar 36%.

De asemenea, decalajul este foarte clar între ceea ce este perceput ca fiind cele mai importante probleme ale Europei de azi şi ceea ce este considerat ca fiind principalele probleme pentru francezi. Astfel, criza din zona euro este considerată de 24% dintre respondenţi problema cea mai importantă pentru Europa şi doar 11% văd în ea o problemă importantă pentru ei înşişi. Dimpotrivă, 29% plasează puterea de cumpărare în fruntea preocupărilor personale, în timp ce 14% sunt de părere că aceasta este o problemă importantă pentru Europa.

Nu în ultimul rând, 49% dintre participanţii la sondaj estimează că niciun partid nu propune o bună soluţie pentru a răspunde la preocupările lor. Doar FN reuşeşte să câştige din 'jocul său pe marginea imigraţiei'. Însă nici PS, nici UMP nu sunt considerate capabile (de aproape două treimi dintre francezi) să răspundă la probleme precum puterea de cumpărare, şomajul sau pensiile.

Această neputinţă a partidelor de guvernare, adăugată opiniilor deziluzionate sau critice cu privire la Europa, explică slabul nivel de participare electorală aşteptat la 25 mai, conchide Le Monde.