În Egipt, apartenenţa religioasă nu este o chestiune privată
În Egipt apartenenţa religioasă este marcată în buletinul de identitate într-o căsuţă separată: musulman, creştin sau evreu. O campanie intitulată: "Nu este treaba ta!" a fost lansată recent pentru a critica amestecul statului în treburile personale, considerând că această regulă este vinovată de violenţa interreligioasă cu care se confrunta ţara, notează vineri ziarul El Mundo.
În urmă cu câteva zile, ziarista Sarah Carr a postat pe Facebook o poză a buletinului său de identitate în care a acoperit căsuţa ce corespunde religiei cu o hârtie pe care a scris. "Nu este treaba ta". Gestul ei a suscitat o avalanşă de reacţii similare. "Răspunsul a fost impresionant, lumea a început să trimită poze cu buletinul de identitate în care căsuţa dedicată religiei era acoperită', a declarat reportera britanico-egipteană ziarului El Mundo. Acoperirea acestei căsuţe este "un act de protest", un mod de a spune guvernului că această clasificare a cetăţenilor este dăunătoare şi care ilustrează "eşecul Egiptului în abordarea credinţei şi a libertăţii religioase", adaugă ziarista.
Egiptul, ţară arabă cu majoritate musulmană, numără şi importante minorităţi religioase, între care cea coptă creştină, care reprezintă 10% din populaţie. De fapt, Carr - care este musulmană, cum se vede în buletin - a lansat campania după ce a făcut un reportaj despre atacul asupra catedralei copte din Cairo de la începutul lunii aprilie. Asaltul bătăuşilor 'baltaguiya', realizat cu complicitatea poliţiei, a fost epilogul brutal al unor funeralii la care s-au produs confruntări sectare în diferite zone din ţară. În opinia ei, rubrica rezervată religiei nu face altceva decât să dea frâu liber prejudecăţilor funcţionarilor.
Căsuţa, moştenire a şase decenii de jug militar şi control strict al statului, nu se lasă niciodată goală, decât cu excepţia minorităţii baha'i, ateilor şi agnosticilor, care nu au ce să treacă în dreptul său. De la introducerea cardurilor de identitate, religia a devenit un motiv de polemică şi de alienare, fiind limitată doar la cele trei religii menţionate. Lupta pentru a scoate apartenenţa religioasă din buletin - cu câteva tentative în ultimii ani de guvernare a lui Mubarak - se anunţă faraonică cu Fraţii Musulmani, instalaţi la guvernare şi la preşedinţia ţării.
Dar cei care au lansat campania citează exemplul Libanului, al cărui guvern permite din 2009 ca cetăţenii să elimine afilierea religioasă din buletin. Şi nu întâmplător: această rubrică dă drept de viaţă şi de moarte într-o ţară răvăşită de război civil şi de divizări religioase.
Şi în Egipt există vieţi marcate de buletin. Mohamed Hegazy, născut musulman, s-a convertit la creştinism în adolescenţă. Timp de mai multe decenii Mohamed - botezat Bishoy - a încercat să-şi facă dreptate şi să-i fie recunoscută oficial convertirea. Mai mulţi judecători l-au refuzat, spunând că se poate converti în suflet, dar nu şi pe hârtie.
