Implicaţiile admiterii Palestinei ca 'stat observator nemembru' în ONU
Dacă Palestina va reuşi să devină 'stat observator nemembru' în cadrul ONU, aceasta ar fi, pe lângă victoria diplomatică, şi o posibilitate de a accede în agenţiile organizaţiei mondiale şi mai ales în Curtea Penală Internaţională, de unde ar avea prilejul să înceapă o gherilă juridică împotriva Israelului, consemnează AFP într-un comentariu publicat miercuri.
Palestinienii ar putea astfel să denunţe Israelul în faţa CPI pentru politica de colonizare în Cisiordania şi în Ierusalimul de est, a avertizat marţi ambasadorul palestinian la ONU, Riyad Mansour. De asemenea, preşedintele comisiei palestiniene de anchetă ce investighează moartea lui Yasser Arrafat a declarat că, dacă ipoteza otrăvirii acestuia cu poloniu radioactiv va fi confirmată, CPI ar putea fi sesizată şi în acest caz.
Palestinienii sunt din anul 1974 o 'entitate' observatoare în cadrul ONU şi pot astfel să participe la şedinţele Adunării Generale şi la conferinţele internaţionale. Dar statutul de observator, pe care îl are şi Vaticanul, nu le va conferi dreptul de vot în Adunarea Generală şi nici pe acela de a propune rezoluţii sau de a avea candidaţi pentru posturile din cadrul organizaţiei mondiale.
Cât despre Israel, acesta se teme în special de o posibilă intrare a Palestinei în CPI. Dar această admitere nu va fi automată, ci va fi supusă aprobării Adunării statelor părţi, adică a statelor care au semnat Statutul de la Roma, tratatul fondator al Curţii. CPI, din care SUA şi Israelul nu fac parte, a fost însărcinată din anul 2002 să judece cazurile de crime de război şi de crime împotriva umanităţii.
Curtea a fost deja sesizată de Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) pentru presupuse crime de război comise de armata israeliană în timpul ofensivei asupra Fâşiei Gaza în perioada decembrie 2008 - ianuarie 2009. Dar CPI a lăsat la latitudinea 'organelor competente ale ONU' să decidă dacă Palestina poate fi un stat care să adere la Statutul de la Roma. ANP a recunoscut în luna ianuarie 2009 competenţa Curţii, dar potrivit normelor internaţionale, numai un stat are acest drept. CPI mai poate fi sesizată şi prin intermediul Consiliului de Securitate al ONU, dar aici cel mai probabil SUA s-ar opune demersului palestinian prin veto.
Odată devenită 'stat observator', Palestina ar putea în plus să semneze convenţiile ONU asupra drepturilor sociale sau politice, să semneze tratate accesibile numai statelor şi să depună plângeri pe lângă Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ).
În schimb, succesul acestui demers ar putea să însemne pentru palestinieni pierderea a sute de milioane de dolari în urma unor posibile represalii economice ale Israelului şi SUA. Astfel, Departamentul american de Stat a anunţat luni că, dacă rezoluţia palestinienilor va primi un vot favorabil, aceştia 'să nu se bazeze pe un răspuns favorabil al Congresului' pentru deblocarea ajutorului de 200 de milioane de dolari pe care SUA l-au promis autorităţii palestiniene, confruntată cu cea mai gravă criză bugetară de la crearea sa în anul 1993. Washingtonul a blocat şi finanţarea pentru UNESCO, după ce această agenţie din cadrul ONU a acceptat să primească statul palestinian în luna octombrie 2011. Legislaţia americană interzice finanţarea organismelor ONU care acceptă Palestina ca membru cu drepturi depline.
