Ilie Bolojan: Situaţia deficitului bugetar e mult mai dificilă decât cea pe care o ştiam

Premierul Ilie Bolojan a declarat marţi că situaţia bugetară a României este mult mai complicată decât arăta la începutul mandatului său, subliniind că măsurile luate până acum şi cele aflate în dezbatere vizează reducerea deficitului, întărirea colectării taxelor şi reforma administraţiei publice.

„La câteva zile după ce am preluat acest mandat, am constatat că situaţia pe care o preluam, cel puţin din punct de vedere al deficitului bugetar, era mult mai dificilă decât cea pe care o ştiam. Şi de atunci şi până astăzi, deci timp de două luni de zile, am pus în practică câteva măsuri, pe de-o parte, pentru a reduce deficitul, pentru a ţine România ca o ţară stabilă şi o ţară de-ncredere, pentru a ne atrage fondurile europene, pentru a susţine dezvoltarea în anii următori si pentru a corecta nedreptăţile”, a afirmat premierul.

El a precizat că pe componenta de deficit s-a lucrat pe creşterea veniturilor, pe scăderea cheltuielilor şi pe prioritizarea investiţiilor în vederea eşalonărilor.

Prin urmare, au trebuit puse în practică toate aceste trei măsuri în diferite grade. Primul pachet care a fost adoptat a urmărit aceste măsuri, rezolvând o parte din probleme.

Cel de-al doilea pachet, care a fost depus ieri în Parlament, reduce privilegiile din sectorul public, de la salarii la pensii sau beneficii foarte mari, care nu aveau în spate performanţă, sau care sunt departe de ceea ce poate ţara noastră să suporte din punct de vedere financiar.

"Tot prin pachetul de a-i întări în forţa statului de a-şi colecta taxele şi impozitele, exact de la cei care au reuşit de ani de zile să evite plata acestora, restabilim egalitatea de tratament între cetăţeni şi între firme, începem să facem ordine în sănătate, unde, deşi s-au investit tot mai mulţi bani în ultimii ani, nu se simte acest lucru nici în percepţia pe care pacienţii o au legat de calitatea serviciilor pe care le oferă sistemul nostru de sănătate şi nici în ceea ce priveşte condiţiile care sunt oferite acestora. Acest al doilea pachet, format din cinci proiecte, trebuia să fie completat de-al şaselea proiectul care ţine de reformă administraţiei publice locale, dar pentru că nu am reuşit să ajungem la o înţelegere şi să aibă un acord al tuturor partidelor din această coaliţie, el nu a mai fost depus”, a explicat Bolojan.

Şeful Guvernului a subliniat că pachetul legislativ privind administraţia publică locală nu a fost depus încă, din lipsa unui acord politic în coaliţie, deşi acesta este esenţial pentru reducerea cheltuielilor.

„Zona de administraţie publică locală este un bloc mare de cheltuieli care adună peste 150.000 de oameni (…) iar controlul cheltuielilor de personal este o miză importantă. Dacă nu controlăm cheltuielile de personal ale statului, mai ales acolo unde ele sunt inutile, riscăm să ne întoarcem anul viitor, dacă nu le reducem, în situaţia în care ne găsim anul acesta”, a avertizat premierul.

Acesta a arătat că doar în primele şase luni din 2024 cheltuielile de personal au crescut cu 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, deşi bugetul prevedea o scădere cu 5%.

„Prin efecte de anualizare avem acum şapte miliarde de lei suplimentar pe primele şase luni, cheltuieli de personal, care, în fiecare an, dacă nu sunt controlate, consumă o bună parte din resursele pe care le colectăm de la cetăţeni”, a detaliat Bolojan.

Premierul a explicat mecanismul prin care se stabileşte personalul în administraţia locală, atrăgând atenţia că reducerea unor posturi vacante nu are efect real asupra bugetului.

Pentru transparenţă, Bolojan a anunţat că datele privind numărul de posturi din fiecare localitate vor fi publicate online: „Veţi avea un link în care toate aceste calcule vor fi publice şi se va vedea pe fiecare judeţ şi localitate care este numărul maxim de posturi aprobate, care ar fi simulările de reducere şi cine are personal în plus.”

În privinţa reducerilor de personal, premierul a dat exemple concrete de simulări: „Dacă vrem să avem o reducere de 5% efectivă a personalului în administraţia publică locală, ar trebui să reducem cu cel puţin 30% numărul maxim (…) La 10% reducere efectivă, asta ar însemna aproximativ 13.000 de posturi reale, nu vacante.”

Bolojan a insistat că reforma administraţiei locale este necesară pentru a redirecţiona resursele către investiţii: „Nu mi se pare normal să luăm impozite suplimentare pe proprietate de la fiecare locuinţă din România şi în loc ca banii să meargă la cofinanţarea investiţiilor, să se ducă într-o gaură neagră care înseamnă cheltuieli inutile şi nejustificate.”

Premierul a subliniat şi necesitatea reducerilor în administraţia centrală: „Am făcut o analiză pe o primă autoritate, cea pentru protecţia consumatorilor, şi am constatat că, fără niciun fel de probleme, cu o reducere de 20% a posturilor, lucrurile pot funcţiona cel puţin la fel de bine, dar cu performanţe suplimentare şi cu cheltuieli mult diminuate.”

În încheiere, Ilie Bolojan a afirmat că reforma este dificilă, dar inevitabilă: „Reducerea de personal şi, în general, reducerea de cheltuieli sunt cotate ca veşti proaste. Uneori pare că le dai singur, de veste, pentru că atunci când se dau veşti de genul acesta, şi mai ales când trebuie să le faci, nu sunt foarte mulţi oameni dispuşi să le asume. Dar trebuie să le facem şi asta pentru că, altfel, v-am spus, structura noastră de cheltuieli rămâne dezechilibrată şi riscăm să nu reuşim să recuperăm aceste componente de deficit şi să ducem România pe o traiectorie normală pe care ştiu că o putem duce. Dar trebuie să respectăm aceste lucruri”.