Guvernul turc blochează anchetele privind abuzurile din oraşele kurde

Guvernul turc împiedică anchetele cu privire la presupusele abuzuri în masă împotriva civililor, ca parte a operaţiunilor militare ce se desfăşoară în zona de sud-est, locuită predominant de populaţia kurdă, a declarat, luni, o organizaţie importantă de drepturile omului.

Human Rights Watch (HRW) a declarat că presupusele abuzuri includeau "asasinate ilegale ale civililor, strămutarea forţată a civililor în masă, precum şi distrugerea ilegală pe scară largă a proprietăţii private."

Există o spirală a violenţei în sud-estul Turciei, de la încetarea, în iunie 2015, a unui armistiţiu de încetare a focului între forţele de securitate şi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), aflat în afara legii.

Din vara anului trecut, guvernul a impus de cel puţin 65 de ori starea de asediu 24 de ore din 24, în 22 de oraşe principale şi mai mici, în încercarea de a eradica grupurile armate urbane ale PKK, cunoscute sub numele de Unităţile de Protecţie Civilă (YPS).

Stările de asediu au împiedicat jurnaliştii, organizaţiile non-guvernamentale şi Naţiunile Unite să raporteze violenţele, iar guvernul a blocat investigaţiile, chiar şi după ce starea de urgenţă a fost ridicată, a declarat HRW.

"Blocada guvernului turc în sud-est dă naştere la îngrijorări în legătură cu muşamalizări majore", a declarat Emma Sinclair-Webb, cercetător la Human Rights Watch, Turcia. "Guvernul turc ar trebui să permită accesul imediat, în zona respectivă, Organizaţiilor Unite şi grupurilor non-guvernamentale, pentru a documenta ceea ce se întâmplă acolo."

Guvernul turc a refuzat, până în prezent, accesul unei echipe de investigare conduse de Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra'ad al Hussein.

Un nou conflict urban

PKK a luptat, în mod tradiţional, împotriva forţele de securitate din zonele rurale, dar de la reluarea luptelor de anul trecut, grupul a acţionat pentru preluarea "zonelor eliberate" în mai multe oraşe, blocând cartierele cu baricade, şanţuri şi dispozitive explozive.

Forţele de securitate turceşti au răspuns cu o implementare zdrobitoare a stării de asediu, cu un număr mare de forţe care au inclus desfăşurări de tancuri şi artilerie. Zone întregi ale unor oraşe au fost în mare parte distruse, 300.000 de civili fiind evacuaţi. Potrivit cifrelor guvernului turc, peste 6.000 de case au fost distruse în luptă.

Numărul exact al victimelor este dificil de stabilit. Guvernul turc, care este cunoscut pentru exgerarea numărului de morţi, susţine că au fost ucişi peste 5000 de militanţi PKK, în timp ce este vorba doar de uciderea unui număr de 600 de soldaţi şi de poliţişti.

Guvernul nu a dat publicităţii numărul de civili morţi şi pretinde, cel mai adesea, fie că autorii deceselor civile ar fi fost militanţi PKK, fie că civilii au fost de fapt terorişti. Fundaţia pentru Drepturile Omului din Turcia a documentat cel puţin 338 de decese ale civililor în aprilie. Numărul deceselor civile a fost de departe cel mai mare în oraşul Cizre, unde, în cursul a două stări de asediu separate, au murit cel puţin 150 de persoane. În ceea ce priveşte abuzurile împotriva drepturilor omului, HRW a luat la cunoştinţă de rapoarte credibile potrivit cărora forţele de securitate au tras şi în civilii care arborau steaguri albe, iar civilii din afara zonelor de luptă au fost de asemenea ucişi.

Moartea a cel puţin 130 de persoane prinse în trei subsoluri în Cizre "necesită o investigaţie completă, deoarece circumstanţele care au apărut până în prezent sugerează că acestea ar putea fi rezultatul unor omoruri ilegale care constituie execuţii extrajudiciare sau crimă", a declarat HRW.

Organizaţiile kurde de opoziţie şi de drepturile omului au susţinut că forţele de securitate au dat foc la subsoluri aglomerate sau au împuşcat şi ucis civili înainte de incendierea cadavrelor. Guvernul neagă acuzaţiile şi, până în prezent, nu a lansat o investigaţie independentă asupra evenimentelor din Cizre.

O altă îngrijorarea faţă de abuzurile împotriva drepturilor omului este legată de o lege adoptată de parlament în iunie, care acordă forţelor militare imunitate pentru orice abuz. Conform acestei noi legi, biroul primului ministru sau guvernatorul de provincie trebuie să renunţe la orice investigaţie a personalului militar pentru presupuse abuzuri asupra drepturilor omului.

"Pe fondul unei statistici ridicate a numărului morţilor şi a unui conflict în spirală, nevoia unor raportări reale în sud-estul Turciei este crucială", a spus Sinclair-Webb. "Procurorii ar trebui să investigheze cu atenţie şi în mod eficient toate acuzaţiile de abuz al forţelor de stat şi grupurilor armate, şi nu ar trebui luată nicio măsură legală sau extra-legală care să asigure impunitatea pentru personalul responsabil de aceste crime."

În plus faţă de grijile privitoare la lipsa raportărilor şi a investigaţiilor sunt amintirile legate de amploarea conflictului turc cu PKK în anii 1990. Execuţii extrajudiciare, dispariţii forţate, tortură şi distrugerile de proprietăţi din acea perioadă au fost efectuate cu impunitate de ambele părţi. Acea perioadă întunecată încă persistă în memoria populaţiei kurde.

În jur de 40.000 de oameni şi-au pierdut viaţa şi alte câteva milioane au fost evacuate în mai bine de trei decenii de lupte între PKK şi statul turc.