Grecia scapă de intrarea în faliment
Grecia este pe cale să evite o incapacitate de plată după ce a strâns bani suficienţi prin licitarea unor certificate de trezorerie, marţi, pentru a putea rambursa o datorie de 5 miliarde de euro (6,3 miliarde de dolari) scadentă vineri. Agenţia Publică de Gestionare a Datoriei (PDMA) din Grecia a strâns marţi 4,06 miliarde de euro (5,16 miliarde de dolari) şi se aşteaptă să strângă restul de bani în următoarele două zile.
Între timp, creditorii Greciei din Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Eurogrup s-au întâlnit marţi la Bruxelles pentru a discuta despre termenul limită al Greciei pentru reducerea datoriei şi despre următoarea tranşă din banii de salvare.
Eurogrupul a prelungit termenul Greciei de reducere a datoriilor, spre consternarea şefului FMI, Christine Lagarde. Grecia are acum termen până în 2022 pentru a-şi micşora datoria până la 120 la sută din produsul intern brut (PIB) al naţiunii. Lagarde a insistat că termenul iniţial de 2020 ar fi trebui menţinut cu fermitate.
"Sustenabilitatea datoriei Greciei trebuie măsurată în 2020", a declarat Lagarde în cadrul unei conferinţe de presă de la Bruxelles, aşa cum arată o emisiune Euronews. "Avem puncte de vedere diferite, în mod clar. Ceea ce contează la final este sustenabilitatea datoriei Greciei. "
Într-o declaraţie, Eurogrupul i-a dat Greciei un raport pozitiv, lăudând măsurile de austeritate adoptate în Parlament pe 7 şi 11 noiembrie: "Eurogrupul salută hotărârea autorităţilor elene de a aduce programul înapoi pe drumul cel bun, în special prin intermediul ... reformelor substanţiale [ale Parlamentului] şi unui buget convingător pentru 2013. Acestea au primit o evaluare preliminară pozitivă din partea Troicii."
Troica este compusă din Banca Centrală Europeană (BCE), FMI şi Comisia Europeană. Potrivit ziarului german Bild, Grecia este dispusă să se supună controlului Troicii dacă aceasta va plăti următoarele trei tranşe din banii de salvare odată. Plata totală a 44 de miliarde de euro (56 miliarde de dolari) ar da economiei naţiunii o nouă viaţă, susţine Bild.
Troica a stabilit 20 noiembrie drept dată pentru negocierea tranşei mult întârziate de 31 de miliarde de euro (39,4 miliarde de dolari). Următoarele două tranşe ar fi de 5 miliarde de euro (6,3 miliarde de dolari) şi de 8,3 miliarde de euro.
Grecia a primit deja două tranşe de la începutul crizei financiare a ţării în 2009. Următoarea tranşă a fost amânată până în prezent din cauza promisiunilor neîndeplinite în privinţa reformelor, care au fost împiedicate de cele două alegeri organizate în termen de trei luni din 2011.
Premierul grec Antonis Samaras rămâne optimist.
"Suntem încrezători că Grecia va primi mai mult decât s-a plănuit iniţial", a declarat Samaras la Bruxelles, a raportat cotidianul grec Ta Nea. "Mă întorc în Grecia chiar mai optimist decât până acum cu privire la ziua de mâine."
Samaras a fost la Bruxelles pentru discuţii cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso.
Dar ameninţarea unei reapariţii a crizei se întrevede la orizont pentru că grecii s-ar putea să nu mai reuşească să suporte şi următoarele măsuri de austeritate. Planul bugetar pe 2013 taie aproximativ 10 miliarde de euro (12,7 miliarde de dolari). Experţii se tem că acest lucru ar putea declanşa valuri de nemulţumire, noi alegeri anticipate şi, eventual, o ieşire din zona euro.
"Ieşirea Greciei din zona euro, în anii următori, este foarte probabilă şi depinde de oameni", a declarat Thanos Papasavvas, strategul pe venituri fixe şi valute de la Investec Asset Management Ltd., într-un interviu pentru Bloomberg.
