Grecia abordează Banca Mondială pentru a face rost de bani

Un purtător de cuvânt al guvernului grec a confirmat la POLITICO, la sfârşitul săptămânii trecute, că Atena şi-a exprimat interesul pentru primirea unui împrumut de 3 miliarde de euro pentru finanţarea politicilor şi programelor de utilizare a forţei de muncă active.

Dacă este acceptată, cererea grecilor va înfunda ţara şi mai mult în datorii într-un moment în care guvernul continuă să lupte cu termenii şi condiţiile celui mai recent pachet de salvare financiară (bailout) încheiat cu creditorii externi. Negocierile au fost reluate la începutul acestei luni în Atena între guvernul elen şi creditorii săi din zona euro – Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Mecanismul de Stabilitate Europeană.

O neînţelegere îndelungată între europeni şi FMI în privinţa reducerii datoriei elene şi a măsurilor de austeritate impuse Greciei au ridicat posibilitatea ca Fondul să se retragă din actualul program de bailout elen. Dar, mai multe surse au respins orice noţiune că Banca Mondială ar putea înlocui FMI – un jucător cheie în criza datoriei elene începând cu 2010.

Un eşec al finalizării celei de-a doua evaluări a pachetului existent ar putea determina creditorii europeni să nu ofere guvernului elen fonduri suplimentare de salvare. Grecia trebuie să ramburseze o datorie de aproximativ 7 miliarde euro în luna iulie. Un default elen, în schimb, ar putea reaprinde o dezbatere privind posibilitatea excluderii Greciei din zona euro.

Orientarea atenţiei grecilor către Banca Mondială a luat prin surprindere oficialii din Bruxelles şi Berlin şi, în acelaşi timp, analiştii încearcă să înţeleagă raţionamentul deciziei Greciei.