Goţiu: Mafia lemnului încearcă să amâne operaţionalizarea SUMAL 2.0. Ministrul Tanczos Barna are de luat o decizie "definitorie"

Fostul senator USR-PLUS Mihai Goţiu a atenţionat, luni, că, pe măsura apropierii termenului anunţat pentru operaţionalizarea sistemului SUMAL 2.0, mafia lemnului aplică presiuni şi încearcă să amâne din nou materializarea acestei măsuri. În plus, Goţiu a precizat că ministrul Mediului are de luat o decizie “definitorie” pentru începutul mandatului său: “va pleca urechea” la plângerile industriei lemnului sau îşi va onora promisiunea făcută celor care se opun tăierilor ilegale.

“ALERTĂ: ZILE DECISIVE PENTRU PĂDURILE ROMÂNIEI! Cu cine ‘ţine’ ministrul Mediului? Industria lemnului, recent amendată cu 25 de milioane de euro pentru practici ilegale, încearcă să blocheze măsurile anti-hoţie cerute de activiştii de mediu şi care trebuie să intre în vigoare peste câteva zile! Pe 31 ianuarie se împlineşte termenul anunţat pentru operaţionalizarea sistemului informatic de monitorizare a materialului lemnos, denumit, pe scurt, SUMAL 2.0.

Săptămâna trecută, ministrul Mediului, Tanczos Barna, a reafirmat, într-o declaraţie publică, că nu va mai exista nicio amânare şi că termenul va fi respectat. Cu toate acestea, activiştii de mediu sunt sceptici. Anul trecut, pe 29 octombrie, fosta conducere a Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor anunţa, printr-un comunicat de presă, că SUMAL 2.0 va fi operaţionalizat pe 1 noiembrie. După doar două zile, termenul a fost, iar, amânat”, a precizat Goţiu pe pagina sa de Facebook.

Potrivit politicianului şi activistului de mediu, pe lângă acest precedent, în care promisiunile publice au fost călcate în picioare de la o zi la alta, reprezentanţii unei părţi a industriei lemnului şi mai mulţi administratori privaţi de păduri au exercitat în ultima perioadă o presiune tot mai mare pentru a obţine o nouă amânare privind operaţionalizarea SUMAL-ului.

“Principalele obiecţii sunt legate de o aşa-zisă ‘suprareglementare’, care ar genera proceduri birocratice suplimentare şi, implicit, costuri mai mari pentru aceştia. Culmea e că aceste presiuni s-au intensificat într-o săptămână în care presa a făcut cunoscute amenzile de 25 milioane de euro date industriei lemnului pentru cartelizare. Pe lângă ‘cele trei mari’ (Holzindustrie Schweighofer, mai nou denumită HS Timber Group, Kronospan şi Egger), pe lista firmelor din cartelul lemnului regăsim şi numeroase societăţi autohtone, ale căror reprezentanţi solicită, acum, o nouă amânare a operaţionalizării SUMAL 2.0. De asemenea, în documentările pe care le-am făcut pe teren, în ultimii ani, am investigat şi prezentat cazurile altor firme româneşti şi ocoale silvice private, implicate în marile afaceri cu lemn tăiat ilegal. Şi e vorba de situaţii în care a dispărut pădurea de pe versanţi întregi, iar volumul lemnului tăiat ilegal porneşte de la zeci de mii şi ajunge la sute de mii de metri cubi, în fiecare caz în parte!”, a mai afirmat fostul senator.

De asemenea, Goţiu consideră că volumele mari de lemn tăiate ilegal nu au avut cum să fie “absorbite” de piaţa lemnului de foc ori de către micii producători autohtoni de mobilă şi că numai existenţa unui “cartel” (confirmată acum de Consiliul Concurenţei, fără prea mulţi de “dar” şi “poate”), în care să fie implicaţi mari procesatori, precum Schweighofer, Kronospan şi Egger, ar fi putut face posibilă “albirea”, în acte, a pădurilor dispărute ilegal.

“Aşadar, nu e cazul să se plângă de măsurile mai drastice luate pentru a reduce tăierile ilegale de lemn tocmai reprezentanţii unei industrii care, de aproape două decenii, a contribuit masiv la furtul de păduri. E vorba de sute de milioane de euro (în fiecare an) care au alimentat, la negru, reţelele clientelar-corupte de profitori. Asta e cauza principală pentru care suntem puşi în situaţia de a impune şi implementa măsuri mai ferme pentru a diminua tăierile ilegale. De mai bine de două milenii, încă de pe vremea dreptului roman, Justiţia a moştenit un principiu: ‘nemo auditur propriam turpitudinem allegans’, potrivit căruia nu poţi invoca propria culpă în favoarea ta. Şi cam despre asta e vorba atunci când reprezentanţii unei industrii responsabilă pentru vaporizarea a sute de milioane de euro, anual, rezultate din tăierile ilegale de păduri, invocă argumentul costurilor birocratice ‘prea mari’ a măsurilor necesare pentru combaterea hoţiei din păduri!”, a adăugat Goţiu.

Fostul senator este de părere că, în cazul în care ar acţiona cu bună-credinţă, reprezentanţii industriei lemnului ar trebui să-şi asume integral costurile operaţionalizării sistemului SUMAL 2.0, de la programare până la implementare şi administrare.

“Pe de o parte pentru că sunt cei care fac profit de pe urma tăierii şi prelucrării lemnului (şi e normal ca cel care face profit din asta să-şi asume costurile integral). Pe de altă parte, pentru a demonstra că sunt decişi să se lepede de cei care au cartelizat piaţa lemnului şi au contribuit la furtul masiv al pădurilor din România. Iar dacă obiecţiile industriei sunt strict de ordin tehnic (inerente oricărui sistem informatic înainte de confruntarea cu ”viaţa reală”) şi vor o amânare exclusiv pentru rezolvarea acestora, tot o dovadă de bună credinţă ar fi să susţină şi un MORATORIU pentru tăierile principale (copaci sănătoşi, maturi) până când se operaţionalizează SUMAL 2.0”, a explicat fostul senator USR-PLUS.

Prin urmare, a declarat Goţiu, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, se află în faţa unei decizii “definitorii” pentru începutul mandatului său. Mai exact, “va pleca urechea la ‘plângerile’ industriei lemnului sau îşi va ţine promisiunea făcută celor care luptă împotriva tăierilor ilegale”.

“Vom afla răspunsul în câteva zile”, a adăugat fostul senator. “Termenul de operaţionalizare al SUMAL 2.0 a fost comunicat şi angajat şi în faţa Comisiei Europene, în cadrul procedurii de infringement deschisă împotriva României din cauza tăierilor ilegale de păduri. Ţinând cont de numeroasele amânări deja existente în acest dosar (de mai bine de jumătate de an), încă o prorogare ar creşte major riscul declanşării unui proces la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), la finalul căruia să ajungem să plătim amenzi importante, indiferent de deciziile pe care le vom lua ulterior începerii procesului”.

Totodată, Goţiu a transmis că operaţionalizarea SUMAL 2.0 nu e panaceul care va stopa tăierile ilegale de păduri.

“Am spus asta încă de la discuţiile bugetului pe anul 2020, când, alături de colegii din USR, am depus un amendament la legea bugetului (acceptat de Guvernul Orban), pentru alocarea sumelor necesare realizării lui. Este, însă, unul dintre paşii necesari pentru a diminua acest fenomen”, a conchis fostul senator.