Giorgios Papandreou acuză Franţa şi Germania că au înrăutăţit criza din Grecia
Fostul premier Giorgios Papandreou a acuzat Franţa şi Germania că au agravat criza din Grecia, cu ocazia unei întâlniri de săptămâna trecută cu jurnalişti europeni, scrie Les Echos în ediţia de luni.
Papandreou nu părea foarte afectat de incredibila presiune care a apăsat pe umerii lui în timpul celor doi ani lungi de criză financiară, nici de faptul că a fost forţat să demisioneze în noiembrie de propriul său partid după ce a vrut să organizeze un referendum privind menţinerea Greciei în zona euro. El a trebuit, de asemenea, să cedeze conducerea partidului socialist Pasok, formaţiune creată chiar de tatăl său în 1974, unui alt membru de marcă al mişcării, actualul ministru de finanţe, Evangelos Venizelos. În spatele unei detaşări aparente se ascunde un sentiment de reală amărăciune, atât vizavi de adversarii săi politici din Grecia, cât şi faţă de partenerii europeni, în primul rând Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel.
Fostul premier a recunoscut în faţa jurnaliştilor europeni că partidul lui nu a gestionat cum trebuie criza. Altfel spus, treizeci de ani de imobilism şi de clientelism au dezorganizat statul grec. Dar el atribuie o parte a responsabilităţii unei absenţe a supravegherii pieţelor financiare şi unei 'Uniuni Monetare Europene, imperfecte': 'Dacă în Europa ar fi existat un sistem bun de supraveghere monetară, eu nu aş fi moştenit niciodată un asemenea deficit', afirmă Papandreou referindu-se la imensul deficit public pe care l-a 'descoperit' în momentul numirii sale în funcţia de premier în octombrie 2009. Şi Europa 'nu prevăzuse nicio protecţie' pentru ţările aflate în dificultate financiară.
'Eu am făcut de la început o propunere, a afirmat fostul şef al executivului. Am sugerat să se emită euroobligaţiuni care ar fi redat încrederea pieţelor'. Dar Franţa şi Germania nu au fost de acord şi nu i-au lăsat Greciei altă alegere decât să aplice o severă cură de austeritate ca să reducă cu orice preţ datoria. 'Am redus deficitul cu 5,5% din PIB într-un an, un record în Europa', şi-a amintit Papandreou respingând acuzaţiile potrivit cărora 'Grecia nu a făcut nimic' din 2010.
Declaraţia lui Nicolas Sarkozy şi a Angelei Merkel din octombrie 2010, la Deauville, este cea care a bulversat pieţele. 'Spunând că dacă o ţară va fi în incapacitate de plată pe viitor, şi Grecia era evident vizată, creditorii privaţi vor fi cei care vor plăti iar pieţele au fost cuprinse de panică', spune Papandreou. I-a spus atunci Angelei Merkel: 'Cu o astfel de propunere va trebui să ajutaţi Grecia mulţi ani de acum încolo'. 'De fapt, din acel moment, în zadar luaţi atâtea măsuri, nu servesc la nimic dacă Europa nu oferă protecţie suficientă pieţelor', a explicat fostul premier.
Germania sau o altă ţară nu au cerut Greciei să iasă din zona euro, dar 'planurile B şi C existau la ministere'. 'Eu am întrebat de la multe ori: 'Asta propuneţi?' Dar soluţia aleasă de fiecare dată a fost să continuăm eforturile', a spus Papandreou.
Fostul demnitar nu regretă că a vrut să organizeze un referendum în noiembrie trecut pentru ca grecii să-şi spună părerea despre noul plan european de ajutorare. 'Era o decizie bună', spune acesta. El crede că 'greutatea politică a crizei trebuia suportată de o coaliţie mai amplă. Una din soluţii era referendumul, cealaltă soluţie, o coaliţie politică lărgită', scenariu care a fost în final reţinut de clasa politică din Grecia.
Papandreou confirmă faptul că l-a avertizat în legătură cu intenţia sa de a consulta poporul pe preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, dar şi pe cancelarul Merkel şi preşedintele Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, din luna iunie 2011. 'Erau la curent !', spune el, deşi toţi au părut surprinşi de decizia premierului grec, în ajunul unei reuniuni decisive a G20.
