Ghimpu către NATO: Trupele ruse sunt o sursă de pericol şi alimentează separatismul transnistrean
Trupele ruse de pe teritoriul R. Moldova sunt o sursă permanentă de pericol la adresa securităţii ţării, alimentează separatismul transnistrean şi subminează efoturilor comunităţii internaţionale de reglementare a conflictului pe cale paşnică, arată Mihai Ghimpu în scrisoarea trimisă către NATO.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a anunţat vineri că a expediat la 9 noiembrie o scrisoare secretarului general al Alianţei Nord Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, prin care solicită ajutorul NATO pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ţării.
Şeful statului cere NATO să ţină cont de prezenţa trupelor ruse pe teritoriul moldovean în cadrul discuţiilor privind renegocierea Tratatului forţelor convenţionale din Europa (CFE), din care Rusia s-a retras unilateral în decembrie 2007. În caz contrar, avertizează Ghimpu, "ratificarea acestui tratat, chiar şi 'revitalizat', va fi problematică".
Ghimpu subliniază că "ideea de a prezenta 'principiul acceptului statului gazdă' drept o substituire în textul Tratatului privind forţele convenţionale din Europa a angajamentelor luate de Federaţia Rusă la Istanbul în privinţa retragerii trupelor ruse din Republica Moldova nu este convingătoare".
"Principiul acceptului statului gazdă" poate deveni o pârghie de şantaj în mâinile Federaţiei Ruse în relaţiile cu Republica Moldova", avertizează Ghimpu în scrisoarea trimisă lui Rasmussen. "Federaţia Rusă va putea şantaja Republica Moldova în sensul că, dacă aceasta nu-şi dă acordul său pentru prezenţa militară rusă în Transnistria, atunci Rusiei nu-i rămâne altceva de făcut decât să recunoască Transnistria pentru a obţine 'principiul acceptului statului gazdă' de la pretinsa republică moldovenească nistreană", explică preşedintele interimar al R. Moldova. El aminteşte în context că în prezent Moscova susţine că nu are nevoie de acordul Georgiei pentru a-şi menţine trupele în Abhazia şi Osetia de Sud, pentru că are acordul acestor două entităţi nerecunoscute.
R. Moldova nu face parte din NATO, Constituţia prevăzând neutralitatea militară a statului, dar Alianţa este implicată în negocierea CFE.
Presa rusă a scris luna trecută că reducerea armamentului convenţional în Europa, inclusiv a celui din România, ar fi una dintre condiţiile întoarcerii Moscovei în Tratatul privind forţele convenţionale din Europa (CFE), care reglementează armamentele convenţionale din Europa şi pe care Duma l-a suspendat la sfârşitul anului 2007 din cauza refuzului NATO de a ratifica ajustarea lui. Chestiunea reducerii armamentului convenţional ar putea fi negociată cu Rusia în schimbul retragerii trupelor pe care Moscova le menţine în Transnistria, a scris Nezavisimaia Gazeta.
Rusia ar vrea ca NATO să limiteze desfăşurarea de "forţe combative substanţiale" pe teritoriile noilor membre ale Alianţei, a scris cotidianul Kommersant. Potrivit cotidianului rus, cererea ar fi fost prezentată într-un proiect de acord de cooperare transmis de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, secretarului general al NATO, în decembrie 2009. Acordul, încă în discuţie, nu a fost făcut public, conform unei înţelegeri. O sursă de la NATO, care a confirmat existenţa acordului, a spus că principalul obstacol în încheierea sa este că termenul "forţe combative substanţiale" nu a fost definit clar. De exemplu, Rusia, care s-a opus desfăşurării scutului antirachetă în Cehia şi Polonia, consideră că forţele SUA desfăşurate prin rotaţie în Bulgaria şi România sunt substanţiale, dar Washingtonul nu este de acord cu aceasta.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, declara luna trecută că Rusia nu va primi la summitul NATO de la Lisabona un răspuns cu privire la amplasarea trupelor NATO pe teritoriul noilor state membre, această chestiune urmând a fi discutată în cadrul Tratatului pentru Forţele Convenţionale (CFE).
Scrisoarea preşedintelui Ghimpu către NATO riscă să irite din nou Moscova, în prag de alegeri, în condiţiile în care şeful interimar al statului este considerat proromân şi a intrat în dizgraţia Rusiei mai ales după ce a propus o Zi a ocupaţiei sovietice.
Redăm în continuare textul integral al scrisorii trimise de Mihai Ghimpu secretarului general al NATO, aşa cum a fost dat publicităţii de Serviciul de presă al Preşedintelui Republicii Moldova:
âExcelenţă,
În contextul discuţiilor actuale cu privire la revitalizarea âTratatului privind forţele convenţionale din europaâ şi pregătirile pentru Summit-ul OSCE de la astana, mă adresez Dumneavoastră în legătură cu un subiect de extremă importanţă pentru securitatea şi viitorul Republicii Moldova, şi anume cel al retragerii trupelor ruse de pe teritoriul statului nostru.
Deşi au trecut aproape 20 de ani de la proclamarea independenţei Republicii Moldova şi Federaţia Rusă s-a angajat atît pe plan bilateral, cît şi multilateral, de exemplu, la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999, să-şi retragă formaţiunile militare de pe teritoriul statului nostru, acestea continuă să se afle în raioanele de est ale republicii Moldova, violînd normele de drept internaţionale şi Constituţia Republicii Moldova, care interzice dislocarea de trupe străine pe teritoriul suveran şi independent Republica Moldova.
Trupele ruse pe teritoriul statului nostru nu sunt doar o sursă permanentă de pericol la adresa securităţii Republicii Moldova, dar şi de alimentare a separatismului transnistrean, dat fiind faptul că liderii separatişti de la Tiraspol văd în prezenţa trupelor ruse, dislocate în regiune, un suport moral, politic şi material al acţiunilor lor. În consecinţă, trupele ruse pe teritoriul Republicii Moldova subminează grav eforturile comunităţii internaţionale orientate spre reglementarea conflictului pe cale paşnică.
Ar fi regretabil ca, în cadrul discuţiilor purtate la Viena şi Bruxelles privind revitalizarea âTratatului privind forţele convenţionale din Europaâ, să se încerce âsalvareaâ acestui document important pentru securitatea europeană trecîndu-se cu vederea neîndeplinirea de către Rusia a angajamentelor sale de la Istanbul cu privire la Republica Moldova. Revitalizarea tratatului amintit nu se poate face cu acest preţ şi Vă solicit sprijinul pentru a nu admite o asemenea nedreptate faţă de statul meu.
Ideea de a prezenta âprincipiul acceptului statului gazdăâ drept o substituire în textul âTratatului privind forţele convenţionale din Europaâ a angajamentelor luate de Federaţia Rusă la Istanbul în privinţa retragerii trupelor ruse din Republica Moldova, nu este convingătoare. Acest principiu nu este unul nou, el conţinîndu-se şi în textul âTratatului privind forţele convenţionale din Europaâ adaptat. Mai mult, el se conţine şi în Codul de Conduită al OSCE privind aspectele politico-militare ale securităţii şi acest lucru nu a împiedicat Rusia să-şi menţină trupele ilegal în aşa zisa republică transnistreană.
La Istanbul Rusia s-a angajat să-şi retragă trupele într-o perioadă concretă de timp, pe cînd âprincipiul acceptului statului gazdăâ nu presupune retragerea trupelor, ci aflarea lor în Transnistria cu acordul statului gazdă. În consecinţă, âprincipiul acceptului statului gazdăâ poate deveni o pîrghie de şantaj în mîinile Federaţiei Ruse în relaţiile cu Republica Moldova. Federaţia Rusă va putea şantaja Republica Moldova în sensul că, dacă aceasta nu-şi dă acordul său pentru prezenţa militară rusă în Transnistria, atunci Rusia nu-i rămîne altceva de făcut, decît să recunoască Transnistria pentru a obţine âprincipiul acceptului statului gazdăâ de la pretinsa ârepublică moldovenească nistreanăâ. Amintim că în prezent Moscova susţine că nu are nevoie de acordul Georgiei pentru a-şi menţine trupele în Abhazia şi Osetia de Sud, pentru că are acordul acestor două entităţi nerecunoscute.
În sfîrşit, Rusia va continua să susţină că dat fiind faptul că âprincipiul acceptului statului gazdăâ se conţine într-un tratat, care se referă la armamentele convenţionale, principiul amintit nu se referă la trupele ruse dislocate în Transnistria, pentru că acolo nu mai sunt arme convenţionale.
Îmi exprim speranţa că în cadrul negocierilor actuale privind regimul de control al armamentelor, poziţia Republicii Moldova privind prezenţa ilegală a trupelor ruse pe teritoriul său â“ şi anume retragerea imediată, ordonată şi completă a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova â“ va fi auzită şi luată în seamă de către statele parte la âTratatul privind forţele convenţionale din Europaâ. Altfel, ratificarea acestui tratat, chiar şi ârevitalizatâ, va fi problematică.
Excelenţă,
Pornind de la cele menţionate mai sus, solicit susţinerea Dumneavoastră pentru cauza statului nostru, care doreşte să trăiască fără trupe străine pe teritoriul său în pace şi linişte. Sunt ferm convins că retragerea completă a trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova va crea premisele necesare pentru reglementarea conflictului transnistrean pe cale paşnică şi va contribui, inclusiv, la consolidarea stabilităţii şi securităţii în regiune".
