Gheţar din Groenlanda aflat în curs de topire rapidă începe din nou să crească

Un gheţar masiv din Groenlanda, aflat în curs de topire rapidă, a început să crească din nou, potrivit unui nou studiu al NASA. În 2012, s-a observat că gheţarul Jakobshavn, situat pe coasta vestică a Groenlandei, aparent se retrăgea anual cu aproximativ 2,9 km şi se subţia anual cu aproximativ 39 de metri, potrivit site-ului Zero Hedge.

Potrivit unui studiu publicat în jurnalul Nature Geoscience, gheţarul a început din nou să crească în aproximativ acelaşi ritm în ultimii doi ani. Totuşi, autorii studiului susţin că este un lucru temporar.

“La început nu am crezut”, a declarat autorul principal al studiului, Ala Khazendar, care lucrează la Laboratorul pentru propulsie cu reacţie (JPL) al NASA. “Am presupus în mare parte că Jakobshavn va avea aceeaşi evoluţie ca în ultimii 20 de ani”.

Co-autorul Josh Willis a declarat că, chiar dacă acestea sunt “veşti bune” temporar, totuşi sunt “veşti rele” pe termen lung deoarece acest lucru înseamnă că temperaturile oceanelor reprezintă un factor mai mare în creşterea şi topirea gheţarilor decât s-a crezut anterior.

“Pe termen lung probabil va trebui să creştem din nou previziunile în ceea ce priveşte creşterea nivelului mării”, a precizat Willis, indicând înspre încălzirea globală produsă de om.

“A fost un fel de surpriză”, a declarat Jason Box, un cercetător în domeniul gheţii şi climatului la Serviciul de Prospectare Geologică al Danemarcei şi Groenlandei care nu a fost implicat în acest studiu.

Potrivit AP:

Gândiţi-vă la temperaturile oceanului în apropierea Groenlandei ca la un lift care urcă încet de pe urma încălzirii globale, a afirmat Khazendar. Însă, uneori, oscilaţia naturală a Atlanticului de Nord este similară cu a merge în jos câţiva paşi sau a merge în sus câţiva paşi. Apa se poate răci şi ar putea exista unele efecte, dar pe termen lung se încălzeşte şi topirea gheţarului va fi mai serioasă, a adăugat el.

Patru oameni de ştiinţă din străinătate au declarat că studiul şi rezultatele acestuia au sens.

Ian Joughin, cercetător în domeniul gheţii la Universitatea din Washington care nu a participat la studiu şi a prezis în urmă cu şapte ani o astfel de schimbare, a declarat că ar fi o “mare greşeală” să interpretăm cele mai recente date ca fiind o contradicţie a datelor ştiinţifice privind schimbarea climatului.

Ceea ce se întâmplă, a explicat Joughin, este “într-o oarecare măsură o chestiune temporară. Regresul are loc pe piaţa acţiunilor, dar în general traiectoria pe termen lung este una ascendentă. Este acelaşi lucru”.

Bineînţeles, ce vor spune cercetătorii dacă şi când Soarele va intra într-un minim al lui Maunder în 2020? Ultima dată când a avut loc un minimum solar prelungit, acesta a dus la o mini epocă glaciară cunoscută din punct de vedere ştiinţific ca minimul lui Maunder.

Mac Slavo de la shtfplan.com a scris în noiembrie 2018 că petele solare au fost absente în cea mai mare parte a anului trecut şi că atmosfera superioară a Pământului reacţionează la acest lucru, potrivit dr. Tony Phillips, redactor al spaceweather.com.

Datele provenite de la satelitul TIMED (Thermosphere Ionosphere Mesosphere Energetics and Dynamics) al NASA arată că termosfera (cel mai de sus strat de aer din jurul planetei noastre) se răceşte şi se micşorează, practic reducând atmosfera. Această reducere a activităţii solare ar putea rezulta într-o fază de răcire globală.

“Termosfera se răceşte întotdeauna în timpul minimului solar. Este una dintre cele mai importante căi prin care ciclul solar ne afectează planeta”, a afirmat Martin Mlynczak de la Centrul de Cercetare Langley al NASA, potrivit site-ului The New American.

Noile descoperiri ale NASA se conformează studiilor publicate de Universitatea din California şi Universitatea Northumbria din Marea Britanie în 2018, ambele prezicând că un mare minim solar va avea loc în deceniile următoare din cauza activităţii reduse a petelor solare.