Germania elaborează planuri pe trei niveluri de apărare a spaţiului său aerian în cazul unui atac din afară

Germania are unul dintre cele mai aglomerate spaţii aeriene din lume, iar acesta va trebui închis în cazul unui atac împotriva ţării sau a unui alt aliat NATO, potrivit Euronews.

Germania elaborează planuri pentru a-şi pregăti rapid spaţiul aerian dacă va trebui să se apere, a declarat pentru Euronews furnizorul de servicii de navigaţie aeriană, avertizând că aeroporturile şi companiile aeriene rămân prea naive în privinţa posibilităţii unui astfel de eveniment.

„Lucrăm în prezent cu Ministerul Apărării şi Ministerul Transporturilor la un catalog de cerinţe pentru a fi pregătiţi în caz de apărare”, a declarat Arndt Schoenemann, preşedinte şi director executiv al DFS Deutsche Flugsicherung, care supraveghează spaţiul aerian al Germaniei.

„Există trei niveluri de apărare. Primul nivel este că există doar o ameninţare. Al doilea nivel este că avem un caz de apărare potrivit articolului 5 al NATO, iar al treilea caz este apărarea ţării.

Pentru aceste trei scenarii dezvoltăm cerinţe diferite şi suntem obligaţi să le îndeplinim conform unui plan principal clar”, a adăugat el.

După decenii de subfinanţare, Germania îşi amplifică masiv cheltuielile pentru apărare, cu scopul de a deveni cea mai puternică armată a Europei.

Decizia Berlinului a fost determinată de invazia rusă la scară largă împotriva Ucrainei în 2022 şi de avertismentele propriei agenţii de informaţii că Moscova ar putea testa articolul 5 al NATO cu un atac asupra unui stat membru înainte de sfârşitul deceniului.

Între timp, alianţa militară a adoptat planuri regionale de apărare pentru a asigura desfăşurarea rapidă a forţelor aliate în cazul unui atac, în timp ce Uniunea Europeană a prezentat mai multe pachete pentru a spori producţia şi achiziţia de echipamente de apărare şi pentru a facilita mobilitatea militară în întregul bloc de 27 de state.

Germania are unul dintre cele mai aglomerate spaţii aeriene din lume, cu aproximativ 3 milioane de zboruri care îl traversează în anii de vârf – până la 10.000 în fiecare zi. DFS, care este o companie de stat, gestionează întregul spaţiu aerian al ţării.

Totuşi, una dintre principalele provocări pentru companie, a spus Schoenemann, este că mulţi actori şi operatori civili nu sunt conştienţi de faptul că spaţiul aerian ar putea necesita o prioritizare temporară pentru a acomoda mobilitatea militară.

„Companiile aeriene sau companiile aeriene civile sau aeroporturile sunt departe de a se gândi că am putea intra într-un astfel de scenariu în care avem activităţi militare în ţară”, a spus el. „Şi acesta este un aspect asupra căruia trebuie să lucrăm, astfel încât ei să ştie exact ce se întâmplă în cazul închiderii spaţiului aerian şi aşa mai departe.”

DFS oferă în prezent sesiuni de informare pentru a explica ce măsuri ar fi probabil adoptate.

Cealaltă provocare este finanţarea tehnologiei necesare pentru a asigura operarea fără probleme.

„În prezent ne înnoim radarele în următorii 10 ani şi, din perspectiva mea, o parte din aceasta ar putea fi cofinanţată prin mobilitatea militară, pentru că asigură desfăşurarea sigură a traficului militar”, a spus Schoenemann, referindu-se la fondurile UE destinate creşterii pregătirii pentru apărare înainte de 2030.

Comisia a propus o schemă de împrumuturi pentru apărare de 150 de miliarde de euro, SAFE, pentru ca statele membre să investească în domenii prioritare, inclusiv apărare aeriană şi mobilitate militară.

Între timp, a propus creşterea ponderii pentru apărare şi spaţiu în următorul buget al UE pentru şapte ani, începând din 2028, ridicând totalul la peste 130 de miliarde de euro, cu încă 17 miliarde alocate proiectelor de mobilitate militară – creşteri de cinci, respectiv zece ori.

Problema dronelor necooperante

O altă evoluţie geopolitică ce afectează activităţile DFS este creşterea atacurilor hibride, în special incursiunile cu drone.

Până la sfârşitul lunii octombrie din acest an fuseseră raportate peste 190 de observări de drone în apropierea aeroporturilor din Germania, depăşind cele 143 de incidente înregistrate pe tot parcursul anului 2024.

Aeroportul din München a fost forţat să suspende temporar operaţiunile de două ori în două zile la începutul lunii octombrie din cauza observării unor drone, iar Aeroportul Berlin Brandenburg a trebuit să suspende zborurile două ore mai târziu în aceeaşi lună după ce un martor a raportat observarea unei drone.

DFS a dezvoltat o platformă care permite oamenilor să caute locuri unde îşi pot pilota dronele în siguranţă în Germania şi lucrează acum la un parteneriat pentru a aduce traficul fără pilot sub egida managementului traficului aerian.

„Problema dronelor necooperante este că acestea au software şi hardware modificate şi nu le poţi face vizibile cu astfel de sisteme standard. Trebuie să reunim serviciile de reţea, trebuie să reunim imaginea spaţiului aerian… şi trebuie să reunim capacităţile de apărare, inclusiv bruiajul sau alte modalităţi de a ne apăra împotriva dronelor”, a spus Schoenemann.