Germania ar respinge planul lui Starmer de a trimite trupe în Ucraina. Europa, divizată în privinţa aşa-zisului acord de pace

Germania se gândeşte să respingă planurile lui Keir Starmer de a desfăşura o forţă europeană de menţinere a păcii în Ucraina, evoluţie care ar arunca propunerile în derizoriu, conform Telegraph.
Regatul Unit şi Franţa vor propune trimiterea de soldaţi la Kiev, în timp ce Germania şi Polonia nu vor participa, cel mai probabil. Alte ţări, inclusiv Italia şi Norvegia, sunt deocamdată nehotărâte.
Duminică, prim-ministrul britanic a anunţat că este „pregătit şi dispus” să trimită soldaţi ai Regatului Unit pe teren pentru a pune în aplicare orice acord de pace.
El se va alătura celor mai puternici lideri europeni pentru o reuniune convocată de Emmanuel Macron, preşedintele francez, la Paris, pentru a discuta răspunsul lor la iniţierea de către Donald Trump a negocierilor cu Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului.
Discuţiile au loc în timp ce diplomaţii de top din SUA şi Rusia se pregătesc să se întâlnească în Arabia Saudită pentru a pune bazele unui summit la nivel înalt între Trump şi Putin.
Departamentul de Stat al SUA a trimis un formular capitalelor europene pentru a solicita informaţii cu privire la armele şi trupele de menţinere a păcii pe care le-ar putea furniza Kievului după încetarea luptelor.
Înaintea reuniunilor, diplomaţii şi oficialii cred că este puţin probabil ca Germania să se alăture oricăror eforturi europene de menţinere a păcii care ar putea urma unei încetări a focului în Ucraina.
Polonia s-a exclus dintr-o astfel de misiune, deoarece trupele Varşoviei sunt angajate să protejeze flancul estic al NATO.
De asemenea, este foarte puţin probabil ca Ungaria şi Slovacia să se alăture, date fiind legăturile strânse ale guvernelor lor cu Kremlinul.
Multe naţiuni europene, precum Spania, Italia şi Norvegia, au rămas în expectativă, lăsând unele capitale descurajate de posibilitatea unei operaţiuni de menţinere a păcii.
Înaintea discuţiilor de la Paris, José Manuel Albares, ministrul de Externe al Spaniei, a declarat: „Nimeni nu ia în considerare în prezent trimiterea de trupe în Ucraina. În primul rând, pentru că pacea este încă foarte departe şi apoi pentru un alt motiv: Vladimir Putin”.
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, a rămas prudent în ceea ce priveşte perspectiva unei forţe europene de menţinere a păcii de când aceasta a fost solicitată de Washington ca parte a negocierilor de pace.
În decembrie, el a declarat în Bundestag: „Nu se pune problema ca noi să trimitem trupe sau soldaţi germani în Ucraina în situaţia actuală. „Întotdeauna am spus clar acest lucru şi rămâne valabil”.
La o reuniune NATO de săptămâna trecută, secretarul american al apărării a precizat că Europa va trebui să îşi asume responsabilitatea de a respecta orice acord de pace negociat de Washington.
Pete Hegseth a declarat că soldaţii europeni de pe teren nu vor fi acoperiţi de articolul 5 al alianţei militare occidentale, care prevede că un atac asupra unuia dintre membri este un atac asupra tuturor membrilor săi.
Marea Britanie a devenit prima putere militară europeană care a anunţat că este pregătită să desfăşoare trupe în Ucraina.
O opţiune potenţială ar putea fi desfăşurarea, sub conducerea Regatului Unit, a Forţelor Expediţionare Întrunite (JEF), o coaliţie de 10 naţiuni NATO din Europa de Nord.