Gavrilă (IGJR): Sunt mulţumit de Jandarmeria Română, dar îmi propun să îi cresc prestigiul mai mult

Marţi, Jandarmeria Română sărbătoreşte 162 de ani de la înfiinţare.

Şeful Jandarmeriei Române, Costel Gavrilă, este mulţumit de încrederea pe care cetăţenii o acordă acestei instituţii.

"Sunt mulţumit de această poziţie a Jandarmeriei Române, dar îmi propun să cresc prestigiul din ce în ce mai mult", a declarat pentru AGERPRES, Costel Gavrilă.

De-a lungul timpului, Jandarmeria Română s-a modernizat, structurile din operativ şi-au îmbunătăţit modalitatea de acţionare, iar oamenii s-au perfecţionat continuu.

În prezent, rezultatele acestei instituţii sunt vizibile atât la nivel naţional, cât şi peste hotare, consideră şeful Jandarmeriei Române.

"O modernizare este tot timpul în prim plan. Suntem o Armă care a aderat în cursul anilor la cele două organizaţii internaţionale, respectiv Federaţia Internaţională a Jandarmeriilor şi Federaţia Jandarmeriilor Europene. Intrarea noastră în aceste organizaţii mari a dus la modernizarea tehnicilor, tacticilor, procedurilor şi bineînţeles la căpătarea unor valenţe noi în competenţele noastre", a spus Costel Gavrilă.

O dată cu sărbătorirea celor 162 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei Române, şeful structurii are şi câteva doleanţe.

"Mi-aş dori ca Jandarmeria Română să aibă cât mai multe posibilităţi materiale, vorbim despre asigurarea logistică şi financiară, dar sunt de acord că trecând print-o perioadă grea în această ţară, nu putem să solicităm mai mult decât se poate. Noi, jandarmii, suntem oameni oneşti şi ne facem datoria chiar dacă avem forţe şi fonduri mai puţine, ne facem treaba cum trebuie", a precizat Costel Gavrilă.

Data de 3 aprilie a fost declarată Ziua Jandarmeriei Române pentru că la 3 aprilie 1850, Grigore Alexandru Ghica, domnul Moldovei (1849-1853), a semnat actul de înfiinţare a Jandarmeriei: "Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi", pe care a comunicat-o Divanului Obştesc şi Sfatului Ocârmuitor. Domnul Moldovei deschisese, la 17 februarie 1850, prima adunare a Divanului Obştesc, iar la 25 februarie 1850 a solicitat divanului, printr-un Opis, să ia în discuţie proiectul pentru reformarea "Corpului Slujitorilor".

Divanul Obştesc a votat această legiuire la 12 martie. Legiuirea promulgată de Grigore Alexandru Ghica a constituit actul de naştere al acestei arme, căreia i-a dat statut juridic, i-a definit atribuţiile, principiile de organizare şi funcţionare, constituind fundamentul teoriei şi practicii de-a lungul existenţei sale.

Jandarmii au apărut în Principatele Române odată cu renaşterea armatei moderne, după Revoluţia lui Tudor Vladimirescu.

După ce domnitorul Grigore Alexandru Ghica i-a organizat ca Armă, înfiinţând primul regiment de jandarmi, Alexandru loan Cuza a inclus acest corp în cadrul armatei permanente şi, astfel, Jandarmeria a devenit o Armă a oştirii române.

În timpul lui Carol I, la 1 septembrie 1893, Jandarmeria se constituia ca instituţie a statului, acreditată cu asigurarea securităţii şi ordinii publice, în special în mediul rural, acolo unde trăia şi muncea peste 75% din populaţia ţării.

Ca Armă a armatei române, Jandarmeria a fost o prezenţă activă în toate războaiele duse de aceasta, executând în principal poliţia frontului, asigurând ordinea şi securitatea în zona armatelor de operaţii.

La 30 ianuarie 1990, Trupele de Securitate erau subordonate Ministerului Apărării Naţionale, dar pentru o scurtă perioadă de timp, respectiv până în aprilie, când au primit denumirea de Trupe de Pază şi Ordine şi au trecut din nou în subordinea Ministerului de Interne.

La 5 iulie 1990, printr-o Hotărâre a Guvernului, se reînfiinţează Trupele de Jandarmi din Trupele de Pază şi Ordine, care, organizate pe principii militare şi constituite în unităţi militare specializate, apară ordinea publică, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, avutul public şi privat, participând la prevenirea şi descoperirea infracţiunilor în zonele de responsabilitate.

Un moment important în construcţia edificiului României democratice îl reprezintă promulgarea Legii nr. 116 din 18 iunie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ s-a marcat un moment decisiv în procesul remodelării Jandarmeriei.

La 29 noiembrie 2004, o nouă lege privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române stabileşte statutul, atribuţiile şi competenţele instituţiei, organizarea şi conducerea, drepturile şi obligaţiile personalului Jandarmeriei Române.

Trecând de la militarul în termen la jandarmul profesionist, de la preluare la transfer de expertiză, de la membru observator la membru cu drepturi depline, Jandarmeria, în calitatea sa de forţă de poliţie cu statut militar, se bucură de o dublă legitimare, din partea statului, dar şi a comunităţii, exprimând astfel nevoia socială de ordine şi siguranţă.

Instrument al politicii statale de ordine publică şi parte a forţelor armate, Jandarmeria Româna, la solicitarea ONU, a participat, din anul 2002, la acţiunile internaţionale de menţinere a păcii în provincia Kosovo, fiind apreciată de reprezentanţii comunităţii locale şi ai instituţiilor internaţionale.

Prima structură specializată a Jandarmeriei Române care a participat la îndeplinirea de misiuni în afara teritoriului naţional a fost creată în 2001 şi dislocată în martie 2002, în Kosovo. Contingentele de jandarmi români au dus la îndeplinirea misiunii de menţinere a păcii în Kosovo, în perioada 2002-2011. Începând din data de 9 decembrie 2008 responsabilităţile UNMIK (United Nation Mission in Kosovo) din Kosovo au fost preluate de către oficiali ai noii misiuni conduse de Uniunea Europeana - EULEX.

Anul 2002 i-a adus Jandarmeriei Române statutul de membru cu drepturi depline în cadrul Asociaţiei Forţelor de Jandarmerie şi Europene cu statut militar (F.I.E.P), alături de Franţa, Italia, Spania, Olanda, Portugalia, Argentina, Maroc, Chile şi Turcia.

În anul 2008 Jandarmeria Româna a deţinut preşedinţia Asociaţiei. În cadrul lucrărilor Asociaţiei, Franţa a propus crearea unei Forţe de Jandarmerie Europeană, proiect ce a luat fiinţă în anul 2005 prin alăturarea celor cinci instituţii de poliţie cu statut militar din cadrul Uniunii Europene: Jandarmeria Franceză, Arma Carabinierilor Italieni, Jandarmeria Olandeză, Garda Civilă Spaniolă şi Garda Naţională Republicană Portugheză.

În perioada de după 1989, Jandarmeria Română si-a redobândit istoria, uniforma, imnul, ziua, statutul, cadrul normativ de reglementare a organizării şi funcţionării şi nu în ultimul rând, eroii şi monumentele.