Furtul comorilor dacice: Dezvăluiri despre "rolul nociv" al şefului Muzeului de Istorie. "S-a vorbit puţin de asta, din pricina lobby-ului de la Cotroceni"
Fostul ministru al Culturii Vlad Alexandrescu a reacţionat după demiterea lui Ernest Oberländer-Târnoveanu de la şefia Muzeului Naţional de Istorie a României în urma scandalului furtului artefactelor dacice de la muzeul Drents din Olanda.
"A fost demis Ernest Oberländer-Târnoveanu de la Muzeul Naţional de Istorie a României. Desigur greşeala lui în chestiunea trimiterii Coifului de la Coţofeneşti lui a fost enormă, de nescuzat şi justifica fără discuţie decizia demiterii lui. Dar rolul lui nociv la conducerea acestui muzeu este mult mai vechi. S-a vorbit puţin de acest lucru, din pricina lobby-ului de la Cotroceni care l-a susţinut (un consilier pe Cultură al lui Iohannis, pentru care se înfiinţează în mod special o ambasadă în Letonia. Şi Iohannis, care nu s-a obosit să facă altceva pentru Cultură decât să taie panglici, şi alea puţine!). Obsedat de monezi antice, Oberländer a încurajat detectoriştii de metale, oferindu-le recompense, în ciuda avertismentelor repetate ale arheologilor care au arătat că siturile arheologice văduvite de monede nu mai pot fi studiate în toată complexitatea lor iar piesele smulse din sol nu mai beneficiază de context", a declarat Vlad Alexandrescu.
Potrivit fostului ministru USR, Patrick André de Hillerin scrie corect că mulţi dintre ei sunt "braconieri care umblă după comori metalice ca să facă bani. În loc să fie condamnaţi pentru braconaj arheologic, furt şi pentru că distrug situri arheologice, detectoriştii sunt premiaţi, primesc grămezi de bani de la guvern şi sunt felicitaţi de directorul MNIR, care bagă rapid în tezaurul muzeului piesele descoperite de braconieri".
"A anulat consolidarea şi restaurarea clădirii Muzeului, fostul Palat al Poştelor, monument istoric, aflat într-un grav risc seismic, pentru că nu i-a plăcut proiectul ieşit câştigător la concursul internaţional de arhitectură organizat de Ordinul Arhitecţilor sub egida Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor. Acel concurs a fost lansat în februarie 2016, pe vremea când eram ministrul Culturii. De el s-a ales praful. Între timp, după 8 ani de litigii, omul a şi pierdut procesul cu OAR, 8 ani în care clădirea a continuat să se degradeze şi să reprezinte un risc pentru toţi angajaţii şi pentru piesele de patrimoniu care se află înăuntru", a precizat Vlad Alexandrescu.
Dar lucrul cel mai grav este, a continuat fostul ministru al Culturii, că acest om a îngropat orice demers de a regândi expunerea istoriei naţionale în primul muzeu al ţării, lăsând deschisă abia sala Tezaurului şi câte o expunere temporară pregătită de cercetătorii şi muzeografii competenţi din instituţie.
"La 35 de ani de la Revoluţie, am fi avut dreptul şi noi ca români să avem un Muzeu Naţional în care să fie regândită expunerea istoriei României altfel decât în parametrii naţional-ceauşismului în care a fost realizat muzeul la deschiderea lui în 1970, şi în care a fost preluat mimetic de unele mici muzee din ţară. S-au dat jos panourile cu Ceauşescu şi cu 'lupta de clasă', dar au rămas, în mare, cele cu 'istoria glorioasă'. Pentru a regândi, modern, naraţiunea (naraţiunile) fundamentală/e, ar fi trebuit solicitaţi istoricii cei mai competenţi ai ţării, colaboratori poate din străinătate care se ocupă de istoria României şi a Sud-Estului Europei, spre a oferi românilor şi vizitatorilor străini o imagine reînnoită, plurală şi obiectivă a istoriei noastre", a afirmat Vlad Alexandrescu.
În opinia fostului ministru al Culturii, Ernest Oberländer-Târnoveanu "a blocat tot" şi "a plimbat piesele de tezaur ale României prin străinătate pentru a justifica într-un fel lipsa de idei a principalului muzeu de istorie al ţării".
"Furtul de la Assen, în mod neaşteptat, este consecinţa unui management obsesional şi orgolios, care îşi făcea de lucru prin lume în loc să-i ajute pe români să-şi înţeleagă istoria", a conchis Vlad Alexandrescu.
