Frontex avertizează în privinţa unei noi rute folosite de imigranţi pentru a ajunge în Spania

Fabrice Leggeri, şeful agenţiei pentru protejarea graniţelor blocului european Frontex, a declarat vineri că aproximativ 6.000 de imigranţi au intrat în UE în luna iunie, trecând din Maroc în Spania, aşa zisa rută vest-mediteraneană.

Într-o declaraţie pentru publicaţia săptămânală germană Die Welt am Sonntag, Leggeri a avertizat că ruta ar putea deveni cea mai importantă cale pentru a ajunge în Europa, depăşind alte rute ca importanţă precum ruta central-mediteraneană spre Italia sau est-mediteraneană din Turcia în Balcani.

„Dacă mă întrebaţi care este principala mea îngrijorare, atunci aş spune că este Spania”, a precizat Leggeri.

Deşi numărul de imigranţi sosiţi în Europa a scăzut de la apogeul crizei imigraţiei din 2015, totuşi mii de persoane intră în blocul european în fiecare lună şi problema continuă să alimenteze tensiuni politice între statele membre, potrivit Deutsche Welle.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat vineri că organismul din Bruxelles va prezenta un plan în luna septembrie pentru securizarea graniţelor Uniunii Europene.

Una dintre propunerilor Comisiei, a susţinut el, ar fi desfăşurarea a 10.000 de agenţi de frontieră începând cu anul 2020.

„Iniţial intenţionam să trimitem 10.000 de grăniceri până în 2027. Acum am accelerat acest obiectiv”, a declarat Juncker la o conferinţă de presă în Viena, unde s-a aflat în vizită pentru a marca începutul mandatului Austriei la preşedinţia rotativă a Uniunii Europene.

Consolidarea graniţelor externe ale UE a fost subiectul principal al unui summit desfăşurat luna trecută la Bruxelles, în cadrul căruia liderii UE au promis că vor mări fondurile pentru Frontex şi vor extinde forţa sa de lucru de la 600 la 1.000 de persoane până în 2020.

De asemenea, liderii UE au căzut de acord să distribuie refugiaţi între statele membre, să creeze centre sigure pentru imigranţi în bloc, precum şi aşa numite „platforme de debarcare” în afara blocului.

Acordul a fost criticat pentru neclaritatea sa, neexplicând exact cum va fi împărţită în mod corect povara imigranţilor. La scurt timp după acel summit, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia şi Polonia şi-au reiterat refuzul lor de a primi imigranţi.

Cancelarul german Angela Merkel a indicat săptămâna trecută, într-o scrisoare trimisă partenerilor săi de coaliţie, că intenţionează să trimită poliţişti germani în Bulgaria pentru a ajuta la întărirea graniţei externe a UE din această ţară. De asemenea, ea a precizat că prezenţa Frontex ar trebui consolidată în Grecia, de-a lungul graniţelor cu Macedonia şi Albania.

Merkel şi criza guvernamentală

Germania a trecut printr-o puternică criză guvernamentală în ultima lună, după ce ministrul de Interne, Horst Seehofer, de asemenea lider al Uniunii Creştin Sociale din Bavaria (CSU), a ameninţat-o pe Merkel cu un ultimatum cu privire la oprirea sosirii altor imigranţi. De asemenea, el a ameninţat că demisionează dacă Merkel nu remediază situaţia legată de imigraţie.

În ultimele săptămâni, Seehofer a cerut o politică mai strictă pentru protejarea frontierelor ţării şi a propus returnarea imigranţilor care au fost deja înregistraţi ca solicitanţi de azil în alte ţări UE sau cărora li s-a respins cererea de azil. Merkel a cerut o soluţie europeană la această problemă şi în weekend a afirmat pentru ZDF că acordul încheiat cu liderii UE în cadrul summitului de luna trecută din Bruxelles corespunde viziunii CSU asupra politicii de imigraţie.

De asemenea, coaliţia tripartită de guvernare a Germaniei – formată din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) a cancelarului Merkel, Uniunea Creştin Socială din Bavaria şi Partidul Social Democrat (SPD) – a căzut de acord cu privire la „restructurarea politicii de acordare a azilului” în Germania, a afirmat lidera SPD, Andrea Nahles, după o întâlnire care a avut loc în 5 iulie la Berlin, precizând că acest compromis este o „soluţie bună”.

Italia vs. Ambarcaţiunile cu imigranţi

Avertismentul lui Leggeri vine într-un moment în care ministrul italian de Interne, Matteo Salvini, a declarat recent că ambarcaţiunile de salvare operate de ONG-uri şi cu imigranţi la bord nu vor putea andoca în Italia pe durata „întregii veri”, adăugând că interdicţia va include şi „realimentarea cu combustibil” a vaselor.

Italia a refuzat în 29 iunie să primească în porturile sale o ambarcaţiune cu imigranţi, fiind cel de-al treilea refuz al Romei în luna iunie. Salvini a declarat că a luat decizia deoarece primirea ambarcaţiunii, care este operată de ONG-ul spaniol Proactiva Open Arms, ar periclita ordinea publică. Vasul Open Arms a fost în cele din urmă primit în portul spaniol Barcelona.

De asemenea, Italia a respins luna trecută un vas care avea la bord peste 600 de imigranţi salvaţi din Libia, precizând că ambarcaţiunea ar trebui să meargă în Malta, care la rândul ei a refuzat accesul acesteia. Nava Aquarius, operată de ONG-ul Doctori Fără Frontiere (Medecins Sans Frontières), a ajuns în cele din urmă în Spania.

O altă ambarcaţiune umanitară, Lifeline, cu aproximativ 230 de imigranţi la bord, a fost de asemenea forţată să andocheze în Malta luna trecută, după ce i s-a refuzat accesul în porturile italiene.