Fraţii Musulmani, de la succesul electoral, la oprobiul public

În urmă cu aproape doi ani, Fraţii Musulmani câştigau primele alegeri libere din Egipt. Azi, majoritatea egiptenilor susţin destituirea preşedintelui islamist, membru al Frăţiei, şi îi consideră pe susţinătorii lui drept 'terorişti', notează marţi ziarul Las Provincias.

Însă chiar înainte ca armata să-l demită pe preşedintele Mohamed Morsi, la 3 iulie, uniunea eterogenă care a permis Fraţilor Musulmani să învingă în alegerile legislative la începutul anului 2012 s-a rupt în faţa temerii că frăţia ar putea crea o nouă 'generaţie islamică'.

Când poliţia i-a evacuat prin forţă pe susţinătorii lui Morsi, baricadaţi într-o moschee din Cairo, a fost nevoită să-i escorteze trăgând salve în aer, pentru că mulţimea îi aştepta la ieşire înarmaţi cu bâte şi bare de fier.

'O mică parte a populaţiei condamnă folosirea forţei excesive împotriva Fraţilor (Musulmani), dar majoritatea susţin forţele de ordine, având în vedere că mulţi susţinători ai lui Morsi sunt înarmaţi', asigură Ahmed Zahrane, militant anti-Mubarak. Pe de altă parte, atât presa publică cât şi cea privată egipteană denunţă unilateral 'complotul' Fraţilor Musulmani', calificaţi drept 'terorişti'.

Acest scenariu era greu de imaginat când Fraţii Musulmani au învins consecutiv în alegerile legislative şi apoi în cele prezidenţiale, din iunie 2012. 'Victoria lui Morsi s-a bazat însă pe alianţa formată în al doilea tur între Frăţie şi susţinătorii revoluţiei', care l-a înlăturat pe Hosni Mubarak, în anul 2011, explică Zahrane, care mărturiseşte că a votat pentru candidatul islamist, pentru a-i bara calea lui Ahmed Chafik, un demnitar al regimului lui Mubarak.

Wael Khalil, militant al stângii, spune că 'a plâns de fericire când au fost anunţate rezultatele, pentru că s-a evitat catastrofa alegerii unui candidat al vechiului regim'; apoi s-au constatat 'pagubele provocate de Frăţie', adaugă el.

Potrivit lui Zahrane, 'Constituţia a fost cea care a schimbat totul'. Adoptată prin referendum în decembrie 2012 cu 64% din voturi, dar cu o participare de 33%, această Constituţie a stârnit furia reprezentanţilor opoziţiei şi ai Bisericii creştine copte, care s-au retras din Adunarea constituantă, invocând dominaţia islamiştilor.

Posibilitatea ca legea coranică să se instaleze în Egipt a suscitat îngrijorarea populaţiei şi a mediilor intelectuale. 'Egiptenii sunt cu siguranţă religioşi, dar nu radicali', explică Zahrane. Iar când Morsi şi-a atribuit toate puterile, atât militanţii pro-democraţie, armata şi puterea judiciară i-au întors spatele.

Potrivit lui Fahmy Hueidi, Fraţii Musulmani şi-au pierdut adepţii pentru că 'au eşuat atât în domeniul politic cât şi în alte domenii', mai ales în cel al securităţii. A conduce o frăţie religioasă este altceva decât a gestiona un stat, care presupune conlucrarea cu adversarii, ceea ce ei n-au făcut. Frăţia a venit brusc la putere, fără experienţă de guvernare, fără o viziune strategică. În timpul preşedinţiei lui Morsi, economia ţării deja fragilă a continuat să se prăbuşească, iar inflaţia şi şomajul să crească. Ali Hassan, portar într-o clădire, spune că regretă că a votat cu Morsi.

Azi speră ca 'Fraţii Musulmani să fie executaţi şi să nu mai revină niciodată la putere'. Deşi cele 16 luni în care armata a condus ţara după înlăturarea de la putere a preşedintelui Mubarak i-au întinat reputaţia, majoritatea egiptenilor îi sprijină azi pe militari şi refuză să califice destituirea lui Morsi drept 'lovitură de stat'.