Franţa: Frontul Naţional afişează ambiţii politice tot mai mari

Lidera forţelor de extremă dreapta din Franţa, Marine Le Pen.
Lidera forţelor de extremă dreapta din Franţa, Marine Le Pen. (KIRILL KUDRYAVTSEV / AFP / Getty Images)

Marine Le Pen, lidera formaţiunii politice franceze de extremă dreapta Frontul Naţional (FN), şi-a făcut publice ambiţiile pentru viitoarele alegeri municipale din Franţa, programate pentru martie 2014. Următorul obiectiv îl constituie alegerile regionale din 2015, dar şi campaniile prezidenţiale şi parlamentare din 2017. Faptul că FN adună puncte este în primul rând meritul direct al adversarilor săi politici, notează publicaţia Kommersant.

Atenţia asupra FN a fost atrasă de două evenimente. Primul - Marine Le Pen a dezvăluit, în timpul reuniunii cu susţinătorii săi din Marsilia, apropiata tactică a Frontului.

Al doilea: unul dintre 'stâlpii' Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP), fostul premier Francois Fillon, a virat brusc spre dreapta. Susţinând un discurs la Nisa, el a admis posibilitatea apropierii dintre UMP şi FN. Fillon a spus că, în cazul în care în turul doi ies candidaţi ai Partidului Socialist (PS) şi din FN, uneori este mai bine să fie sprijiniţi cei de extremă dreapta decât socialiştii. Liderii UMP şi-au exprimat indignarea faţă de cuvintele fostului premier şi l-au obligat să le retragă. 'Programul FN este absurd din punct de vedere economic şi periculos politic. Cu această organizaţie nu este posibilă nicio alianţă, însă cu alegătorii ei este necesar un dialog', a nuanţat Fillon.

În acest fel, Francois Fillon pare să fi revenit în cadrul stabilit în timpul preşedinţiei lui Nicolas Sarkozy. În timpul ultimelor alegeri prezidenţiale, voturile de la FN au fost resursa care a decis în ce parte să se încline balanţa. În 2007, Sarkozy a câştigat şi pentru că a atras de partea sa mulţi simpatizanţi ai FN, iar după 5 ani a pierdut dat fiind că cei de extremă dreapta s-au declaraţi dezamăgiţi de el, iar Marine Le Pen nu şi-a îndemnat susţinătorii să voteze în turul doi pentru candidatul forţelor de dreapta. Drept rezultat, preşedinte a devenit socialistul Francois Hollande.

De altfel, Sarkozy a preferat să-i atragă pe cei de extremă dreapta sub stindardul său mai aproape de centru. În ceea ce-l priveşte, Francois Fillon nu a exclus un sprijin acordat FN, iar în acest demers el nu este, de altfel, singular. Spre deosebire de liderii partidului, 70% dintre membrii de rând ai UMP sunt de părere că FN 'este un partid la fel ca altele'.

Potrivit Kommersant, acest lucru poate fi interpretat ca o recunoaştere a noului rol al FN în viaţa politică a Franţei. Înainte, obiectivul 'forţei terţe' consta în aceea ca în ultimul moment să-şi 'vândă' influenţa. Posibilitatea victoriei sale nici măcar nu era luată în calcul. Pentru prima şi ultima dată Jean-Marie Le Pen, fostul lider al Frontului şi tatăl Marinei Le Pen, a ieşit în turul doi al alegerilor prezidenţiale în 2002.

De data aceasta, tactica FN s-a schimbat. Scopul său este de a lupta în primăvară pentru putere în alegerile locale şi de a încerca să ajungă în majoritatea municipalităţilor. 'Mulţi au opinii preconcepute legate de noi', afirmă Marine Le Pen într-un interviu acordat Le Figaro. 'Primarii şi consilierii noştri municipali le oferă francezilor dovada că suntem gata să ne asumăm răspunderea', asigură lidera extremei drepte franceze.

Frontul Naţional a anunţat că este gata să coopereze cu toţi candidaţii care se vor semna sub principalele puncte ale programului său: retragerea din zona euro, lupta împotriva afluxului de imigranţi, islamizarea unei părţi din societatea franceză şi 'invazia ţiganilor'.

Cu fiecare prilej, FN încearcă să se poziţioneze ca un partid al raţiunii sănătoase, al francezilor, un partid care apără valorile naţiunii. În prezent, în Franţa se discută soarta proprietarului unui magazin de bijuterii din Nisa. Acesta a fost ţinta unui atac armat, a fost prădat, iar proprietarul a început să tragă în urma infractorilor, ucigându-l pe unul dintre ei. Astfel, victima spargerii riscă să ajungă la închisoare pentru depăşirea limitelor autoapărării absolut necesare. În acest context, FN aminteşte - de data aceasta nu prin vocea fiicei, ci a nepoatei fondatorului Frontului, Marion Marechal Le Pen - că toţi s-au săturat de 'acea Franţă care îi apără sistematic pe răuvoitori şi caută îndreptăţiri pentru aceştia'.

Forţa Frontului constă în sinceritatea lui, care frizează lipsa de ruşine, subliniază Kommersant. Dacă UMP va încerca să joace pe terenul FN, ea va suferi un eşec, deoarece este limitată în ceea ce priveşte mijloacele de exprimare. Nu poţi striga cu jumătate de voce 'Afară cu imigranţii, islamiştii, ţiganii', iar cu voce tare să poată striga doar cei de extremă dreapta. Pentru deputaţii acestora ar putea vota chiar şi socialiştii, care vor trebui să aleagă între poziţia 'pudică' a UMP şi 'sinceritatea ucigaşă' a FN.

'Francezii ştiu că nu mai au ce aştepta de la Francois Hollande şi, de altfel, nici de la Nicolas Sarkozy', rezumă Marine Le Pen. În afară de electoratul său tradiţional, lidera forţelor de extremă dreapta doreşte să obţină şi voturile 'tăcuţilor', egal dezamăgiţi de ambele principale forţe politice ale Franţei, pe care 'frontiştii' le acuză de 'aliere' şi le supranumesc UMPS.

Obiectivul FN este de a evolua definitiv din 'partidul de familie Le Pen' într-un partid al intereselor naţionale, chiar dacă înţelese în stilul Frontului. Datorită UMPS - elitelor politice de stânga şi de dreapta - Frontul are şanse destul de bune să-şi atingă obiectivele. Nu există aliaţi mai buni, decât duşmanii inabili, conchide Kommersant.