Franţa corporatistă se pregăteşte pentru o nouă eră de turbulenţe politice [Reuters]

Elita de afaceri a Franţei este îngrijorată de politica instabilă, de factorii de decizie lipsiţi de experienţă, de protestele de stradă şi de un posibil val de falimente în următoarele luni, au declarat directorii reuniţi în Provence înaintea alegerilor parlamentare de duminică, potrivit Reuters.

Liderii de companii reuniţi vineri şi sâmbătă în oraşul Aix-en-Provence din sud pentru răspunsul anual al Franţei la Davos au fost printre principalii beneficiari ai reformelor pro-business ale preşedintelui Emmanuel Macron, de când acesta a fost ales pentru prima dată în 2017.

Partidele extremiste de dreapta şi de stânga doresc să reducă unele dintre reformele lui Macron, de la creşterea vârstei de pensionare la eliminarea impozitului pe activele financiare.

Alegătorii sunt pe cale să anuleze campania sa de reducere a impozitelor şi a altor constrângeri asupra mediului de afaceri atunci când - aşa cum se aşteaptă în general - vor înfrânge în mod decisiv partidul lui Macron în cadrul unor alegeri despre care sondajele sugerează că vor oferi extremei drepte cele mai multe locuri în parlament.

"Suntem foarte îngrijoraţi de ceea ce se va întâmpla. Indiferent de configuraţia politică care va rezulta din votul de duminică, ne aflăm probabil la sfârşitul unui ciclu de reforme care a început acum zece ani", a declarat Ross McInnes, preşedintele companiei aerospaţiale Safran.

În timp ce liderii de afaceri au ocolit subiectul alegerilor în cadrul dezbaterilor publice, aceştia nu şi-au ascuns neliniştea legată de ascensiunea atât a extremei drepte, cât şi a extremei stângi.

Adunarea Naţională (RN) de extremă dreapta nu va obţine probabil o majoritate absolută, lăsând celelalte partide să se gândească dacă se poate forma o coaliţie pentru a guverna, ceea ce este fără precedent în Franţa modernă şi ar fi probabil instabil.

"Nimic bun nu vine niciodată din haos. Nu ştiu ce se va întâmpla, dar aceasta este o ţară care a mai văzut tulburări sociale", a declarat şeful unui mare grup industrial francez.

Lideri neeexperimentaţi

Liderii de afaceri şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că politicienii care se află la porţile puterii nu au experienţă în conducerea celei de-a doua economii ca mărime din zona euro, în timp ce, de asemenea, s-au opus perspectivei potrivit căreia povara fiscală deja considerabilă a Franţei ar putea creşte sub alianţa de stânga.

Liderul RN, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani, ar putea deveni cel mai tânăr prim-ministru al Franţei dacă partidul va obţine majoritatea în alegerile de duminică.

Incertitudinea politică a dus deja la creşterea costului de împrumut al Franţei, investitorii în obligaţiuni cerând cele mai mari prime de risc faţă de datoria germană echivalentă din ultimii 12 ani, după ce Macron a convocat alegeri anticipate luna trecută.

Între timp, investitorii corporativi din economia reală sunt, de asemenea, îngrijoraţi de perspectivele politice şi economice.

"Am continuat să luăm decizii de investiţii în ultimele săptămâni, inclusiv în Franţa. Dar, în mod clar, dacă ar fi trebuit să luăm o decizie de investiţii cu adevărat importantă, probabil că am fi aşteptat pentru a avea o vizibilitate mai bună", a declarat Mathias Burghardt, CEO al Ardian France, o firmă de capital privat.

Având în vedere că nu există niciun semn că instabilitatea politică se va diminua prea curând, costurile de finanţare mai ridicate s-ar putea repercuta în curând asupra companiilor franceze, chiar în momentul în care acestea se pregătesc să rostogolească împrumuturile cu costuri extrem de scăzute din perioada COVID la rate mai mari, au declarat executivii.

"Acest lucru creează un scenariu în care ne aşteptăm ca neperformanţele companiilor să continue să crească în Franţa dincolo de ceea ce ar fi putut fi dacă o astfel de perturbare politică nu ar fi avut loc", a declarat Ana Boata, şef de cercetare economică la divizia de asigurare a creditelor comerciale a Allianz.

Iniţiativa de reformă pro-business a lui Macron a deranjat adesea alegătorii, declanşând proteste de stradă uneori violente, precum mişcarea vestelor galbene din 2018 sau marşurile de anul trecut împotrivă unei revizuiri a sistemului de pensii.

Deşi a câştigat un al doilea mandat în 2022, Macron nu a reuşit, de asemenea, să se conecteze cu mulţi alegători, care îl văd ca pe un produs al elitelor politice şi de afaceri strâns legate între ele care conduc ţara.

Partidul anti-imigraţie şi eurosceptic RN a propus să anuleze creşterea vârstei de pensionare prevăzută de Macron pentru 2023, de la 62 de ani la 64 de ani, şi să reducă impozitele pe energie, afirmând că aceste măsuri vor fi finanţate prin reducerea cheltuielilor sociale de care beneficiază imigranţii.

Între timp, programul de taxe şi cheltuieli al alianţei de stânga Frontul Popular ar aduce înapoi un impozit pe avere şi ar creşte salariul minim cu 14 %, eliminând totodată reforma pensiilor propusă de Macron.

Un guvern minoritar ar fi constrâns de riscul unor voturi de neîncredere, ceea ce l-ar face probabil mai puţin capabil să avanseze cu noi legi.

Dincolo de posibilitatea unui guvern blocat, liderii de afaceri sunt, de asemenea, îngrijoraţi de impactul în lanţ pe care politicile anti-imigranţi ale RN îl vor avea probabil asupra viitoarei forţe de muncă a Franţei.

"Demografia ne arată că trebuie să atragem talente. Această ţară a fost susţinută de imigraţie timp de 300 de ani", a declarat McInnes.