Fostul ministru al Dezvoltării Informaţionale din Moldova declarat nevinovat în dosarul de abuz în serviciu

Fostul ministru al Dezvoltării Informaţionale din Republica Moldova, Vladimir Molojen, care în perioada ocupării funcţiei (2005-2008), a încheiat cu firma familiei sale contracte de publicitate de milioane de lei, aflându-se în conflict de interese, a fost achitat şi de către Curtea Supremă de Justiţie (CSJ).

Dosarul a fost intentat în anul 2010, peste un an trimis în judecată, iar la 9 decembrie 2015 preşedintele Judecătoriei Buiucani, Dorin Dulghier a emis o sentinţă de achitare, care a fost menţinută de Curtea de Apel Chişinău. Potrivit anticorupţie.md, Dulghier şi-a motivat soluţia prin faptul că nu ar exista parte vătămată care ar fi suferit de pe urma acţiunilor inculpatului.

Recent, Curtea Supremă de Justiţie a menţinut deciziile de achitare a primei şi celei de-a doua instanţe, hotărârea fiind irevocabilă şi absolvindu-l pe fostul ministru de orice fel de răspundere, atât penală, cât şi materială. De menţionat, că judecătorul CSJ, Ghenadie Nicolaev a avut o opinie separată pe caz, în care a specificat „că întreprinderea ÎS „CRIS Registru” este o întreprindere de stat, al cărei capital social aparţine în întregime statului, ceea ce denotă faptul că prin prejudiciul cauzat întreprinderii date, de fapt a fost prejudiciat bugetul statului”.

Potrivit învinuirii, Vladimir Molojen ar fi încheiat, în numele Întreprinderii de Stat Registru, care este o structură a Ministerului Dezvoltării Informaţionale, contracte de publicitate cu firma fiului şi soţiei sale, prejudiciind statul cu aproape 3 milioane de lei. Procurorii susţineau că, la încheierea acestor contracte, Vladimir Molojen a fost condus de interesul personal şi a comis abuz în serviciu cu urmări grave, deoarece ÎS Registru este monopolistă pe piaţa perfectării actelor de identitate din Moldova şi de aceea nu avea nevoie de servicii de publicitate.

Notabil este faptul că potrivit legislaţiei în vigoare în R. Moldova, Vladimir Molojen este în drept să solicite statului despăgubiri materiale şi morale pentru acţiunile nefondate ale organelor de urmărire penală şi ale procuraturii. Mai mult decât atât, procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale în numele statului persoanei care a fost supusă neîntemeiat urmăririi penale.