Fortul 13 Jilava, transformat într-un memorial dedicat deţinuţilor politici

Fortul 13 Jilava va fi transformat într-un memorial dedicat deţinuţilor politici în urma unui acord semnat între Institutul Naţional al Patrimoniului (INP) şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP). Declarat monument istoric de interes naţional, Fortul se va transforma în Memorialul Jilava la iniţiativa Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici (AFDPR), protocolul fiind prezentat luni într-o conferinţă de presă susţinută la sediul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN). La eveniment au participat ministrul Culturii, Puiu Haşotti, secretarul de stat în MCPN Sergiu Nistor, Marian Dobrică, director general al ANP, Cristian Petcu, director al INP, Octav Bjoza, preşedinte al AFDPR, şi fostul preşedinte al României şi preşedinte al Fundaţiei Române pentru Democraţie Emil Constantinescu.

Potrivit lui Cristian Petcu, director al INP, protocolul atestă angajamentul Ministerului Culturii, prin intermediul Institutului Naţional al Patrimoniului, de a finanţa şi elabora tema, studiul de fezabilitate şi proiectul memorialului. De cealaltă parte, Administraţia Naţională a Penitenciarelor se angajează să conserve şi să protejeze Fortul 13 de la Jilava - locul în care au fost deţinuţi cei consideraţi criminali de război, printre care şi generalul Ion Antonescu -, clădirea rămânând în administrarea Ministerului Justiţiei.

"Fortul 13 rămâne un loc al jertfei, un loc al memoriei", a spus Marian Dobrică, directorul general al ANP, în conferinţa de presă de luni. Acesta a adăugat că instituţia pe care o conduce "îşi asumă ceea ce s-a întâmplat acolo (în Fortul 13, n.r.), pentru că, vrând-nevrând, este parte din istoria noastră".

Dobrică a subliniat că lucrările pentru transformarea Fortului 13 în Memorialul Jilava au fost demarate deja de ANP, până la ora actuală, acestea constând doar în igienizarea spaţiului. "Prin protocolul încheiat cu INP ne dorim ca Fortul 13 să devină un loc de pelerinaj, un loc în care generaţiile care vin să conştientizeze ce s-a întâmplat acolo", a mai spus Marian Dobrică. "Cele două părţi vor colabora în sensul păstrării memoriei istorice a secolului XX, a luptei pentru democraţie a elitelor româneşti, cu instituţii publice şi cu societatea civilă, persoane fizice deţinătoare de expertiză şi doritoare să contribuie la realizarea Memorialului Jilava", a subliniat ministrul Culturii, Puiu Haşotti. Ministrul a adăugat că Memorialul Jilava va fi organizat pe modelul celui de la Sighet, diferenţa dintre cele două constând în aceea că la Jilava se va încerca o conservare cât mai mare a ceea ce a fost Fortul 13.

Referitor la necesitatea înfiinţării Memorialului Jilava a vorbit şi Octav Bjoza, preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Dictaturii Comuniste din România (AFDPR) şi fost deţinut politic la Jilava. "Este deosebit de important ca acest muzeu să se facă mai repede, pentru că, insist cu încăpăţânare, este mult mai important să citim istoria de la făuritorii de istorie şi nu de la istoricii care scriu după dosare", a spus acesta.

"Pentru noi, Fortul 13 înseamnă mai mult decât pentru cei care nu au trecut pe acolo nici măcar să-l viziteze. Noi nu am trăit acolo, ci ne-am târât ca nişte râme pe sub pământ. Nu mai trăim nici măcar 1 din 100 de deţinuţi politici. La nivel de ţară, mai suntem aproximativ 3.000 de deţinuţi politici", a spus preşedintele AFDPR.

Fortul 13 de la Jilava face parte din centura de fortificaţii a Capitalei (18 forturi şi bateriile aferente), construită la sfârşitul secolului al XIX-lea (1870 - 1890), la iniţiativa regelui Carol, de generalul belgian Henry Alexis Brialmont (autorul fortificaţiilor oraşului Anvers) şi de căpitanul de geniu Ioan Clucer. După terminarea construcţiei, Fortul 13 Jilava a fost folosit ca depozit de muniţii şi garnizoană militară până în anul 1907, când la Jilava au fost aduşi o parte dintre ţăranii arestaţi. Din acel an, Jilava a fost amenajată ca închisoare militară, subordonată Statului Major al Armatei, până la 1 aprilie 1848, când a trecut în subordinea Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Penitenciarelor. Aici au fost deţinuţi şi judecaţi membri ai Partidului Comunist, muncitori implicaţi în greva de la Atelierele CFR Griviţa, din 1933, dar şi opozanţi ai mişcării legionare. În 1940, 64 dintre aceştia au fost împuşcaţi la Jilava. Tot aici, şase ani mai târziu, au fost încarceraţi cei care au alcătuit "lotul marilor criminali de război" - mareşalul Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Pantazi, Eugen Cristescu şi Radu Lecca. Pe 1 iunie 1946, în Valea Piersicilor de la Jilava au fost executaţi Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Alexianu şi Constantin Vasiliu.

În 2012, Fortul 13 - Jilava a fost clasat ca monument istoric de grupă A (importanţă naţională) prin ordinul ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional.