Formarea noului guvern şi rezultatul alegerilor regionale din Friuli Veneţia Giulia (presa italiană)

Situaţia politică din Italia după realegerea preşedintelui Giorgio Napolitano, consultările în vederea formării noului guvern (care vor demara marţi) şi rezultatul alegerilor regionale din Friuli Veneţia Giulia (care s-au desfăşurat duminică şi luni) se află marţi în atenţia principalelor publicaţii din Peninsulă.

'Preşedintele Napolitano începe consultările în vederea formării noului guvern: Amato va fi premier?', se întreabă La Repubblica de la Roma, care precizează că şeful statului începe marţi consultările pentru formarea unui nou executiv, primele întrevederi fiind acelea programate cu preşedintele Senatului, Pietro Grasso, şi cu preşedinta Camerei Deputaţilor, Laura Boldrini.

Intenţia şefului statului este aceea 'de a se grăbi' (deoarece ţara nu mai poate pierde alt timp preţios, după 57 de zile de la alegerile generale din februarie), de a mandata un nou premier miercuri, astfel încât noul executiv să poată obţine un vot de încredere în Parlament până la sfârşitul săptămânii.

Numele cel mai citat de presa italiană pentru funcţia de viitor prim-ministru este acela al fostului premier Giuliano Amato, un democrat de centru-stânga moderat, supranumit în Italia 'Doctorul subtil' (Il Dottor Sottile). Giuliano Amato (74 de ani) a fost prim-ministru al Italiei în epoca scandalului numit 'Mâini curate' (1992-1993), care zguduise vechea clasă politică, acuzată de corupţie. Amato a mai fost premier în perioada 2000-2001. Un alt nume citat de presă pentru funcţia de viitor premier este acela al vicesecretarului Partidului Democrat (PD, de centru-stânga), Enrico Letta, notează principalul cotidian roman.

Italia are urgentă nevoie de un guvern care să dureze cel puţin un an şi care să se ocupe imediat de principalele probleme ale ţării, printre care problemele pieţei muncii şi aprobarea unei noi legi electorale. După cum a precizat preşedintele Napolitano în discursul de învestitură ţinut luni seară la Camera Deputaţilor, va trebui să fie 'un guvern de mare coaliţie', la care vor participa principalele forţe politice, de stânga, de dreapta şi de centru, comentează La Repubblica.

'La alegerile din Friuli Veneţia Giulia câştigă Partidul Democrat', scrie Corriere della Sera, care precizează că în această regiune din nord-est, cu statut special, s-au desfăşurat duminică şi luni alegeri regionale, care au fost câştigate de Partidul Democrat (PD, de centru-stânga), într-o zonă guvernată până acum de dreapta lui Silvio Berlusconi. Noul preşedinte al regiunii (a cărei capitală este Trieste) va fi doamna Debora Serracchiani, membru al PD, o avocată în vârstă de 42 de ani, foarte apreciată în această regiune, unde, la alegerile europene din 2009, a fost aleasă deputat european, obţinând mai multe voturi decât Silvio Berlusconi.

Adversarul ei, fostul guvernator de dreapta, Renzo Tondo, din partidul Poporul Libertăţii (PdL), şi-a recunoscut luni seară înfrângerea, în ciuda faptului că diferenţa de voturi a fost minimă, de numai 2.000 de preferinţe. După victorie, Debora Serracchiani a declarat că este gata să colaboreze cu toţi şi a cerut sprijin din partea opoziţiei, relevă principalul cotidian milanez.

Marea surpriză a acestor alegeri regionale (la care au votat circa un milion de alegători şi care au reprezentat un mic test naţional, primul după alegerile generale din februarie) a fost scorul negativ obţinut de Mişcarea 5 Stele (M5S) a lui Beppe Grillo, formaţiunea politică populistă care, la alegerile legislative din februarie, a cristalizat votul de protest. La legislative, pe 24-25 februarie, M5S obţinuse 27,2% din preferinţe în această regiune, fiind partidul cel mai votat. La alegerile regionale de duminică şi luni, M5S a obţinut numai 19,2% din voturi (minus 8%), trecând pe locul al treilea, după PD (cu 39,37%) şi după PdL (cu 39,02%), indică publicaţia amintită.

Principalul rezultat negativ al votului din Friuli Veneţa Giulia se referă însă la prezenţa la urne, care a fost de numai 50,4%, faţă de peste 70% la ultimele alegeri regionale, din 2008, 'ceea ce demonstrează dezamăgirea cetăţenilor italieni faţă de politică', comentează Corriere della Sera, care adaugă că victoria doamnei Serracchiani reprezintă 'o gură de oxigen' pentru Partidul Democrat, care, la nivel naţional, trece printr-o perioadă de mare impas, după demisia secretarului Pier Luigi Bersani.

'Napolitano, noul guvern şi noul premier', scrie La Stampa din Torino, care subliniază faptul că marţi va fi o zi importantă pentru politica italiană, ziua în care încep consultările şefului statului în vederea formării noului executiv.

Principalul cotidian torinez mai scrie că 'nu este un secret pentru nimeni', în Italia, că Napolitano se gândeşte să îl mandateze cu formarea noului executiv pe Giuliano Amato, pe care şeful statului îl consideră 'capabil să conducă un guvern de mare coaliţie'.

Celelalte nume vehiculate de presa italiană sunt vicesecretarul Partidului Democrat, Enrico Letta (pe care Giorgio Napolitano îl stimează în mod deosebit), dar şi Fabrizio Saccomanni, actualul director general al Băncii Italiei, Enrico Giovannini, preşedintele Institutului naţional de statistică (ISTAT), sau Franco Gallo, preşedintele Curţii constituţionale. Dar nu se exclude o mare surpriză, aceea ca Napolitano să îl mandateze cu formarea noului guvern pe Matteo Renzi, tânărul primar al Florenţei (37 de ani), unul dintre liderii Partidului Democrat, conchide publicaţia menţionată.