Forbes: Departamentul de Justiţie din SUA a cerut Google, în repetate rânduri, să identifice persoane care au căutat anumite cuvinte specifice
Matrix
Un document descoperit din întâmplare relevă faptul că guvernul federal al SUA a ordonat gigantului Google, în secret, să furnizeze date despre persoanele care caută anumite cuvinte sau fraze specifice, potrivit Forbes.
Conform materialului publicat de Forbes, Departamentul de Justiţie a desecretizat în mod involuntar documentele în septembrie (care au fost secretizate din nou în scurt timp), acestea fiind analizate de Forbes. În mai multe cazuri, conform documentelor, anchetatorii DoJ au cerut companiei Google să identifice pe oricine caută cuvinte cheie specifice.
Primul caz a fost în 2019, când anchetatorii federali căutau bărbaţi bănuiţi de traficarea sexuală a unei minore. Potrivit unui mandat de percheziţie, minora a dispărut, dar a reapărut un an mai târziu şi a susţinut că a fost răpită şi agresată sexual. Anchetatorii au întrebat compania Google dacă vreun utilizator de internet a căutat numele minorei. Gigantul tehnologic a oferit agenţilor de aplicare a legii conturi Google şi adresele IP ale celor care efectuaseră căutările.
Au existat şi alte exemple rare de aşa-numite mandate cu cuvinte cheie în 2020: poliţia a cerut gigantului hi-tech să furnizeze date privitoare la persoanele care au căutat adresa victimei unui incendiu în dosarul guvernamental împotriva cântăreţului R. Kelly. În 2017, un judecător din Minnesota a solicitat companiei Google să furnizeze informaţii despre oricine a căutat numele victimei unei fraude.
După publicarea articolului iniţial privitor la mandatele de căutare de cuvinte cheie, onorate de Google, Forbes a adăugat această actualizare:
„După publicarea articolului, Jennifer Lynch, director al Departamentului de litigii privind supravegherea din cadrul organizaţiei Electronic Frontier Foundation (EFF), a evidenţiat alte trei mandate de cuvinte cheie Google, care au fost utilizate în ancheta asupra atentatelor în serie din Austin 2018, ce au dus la moartea a două persoane.
Nefiind discutate pe larg la acea vreme, cererile [DoJ] par să fie chiar mai ample decât cea de mai sus, fiind cerute adrese IP şi informaţii despre conturile Google ale persoanelor care au căutat diverse adrese şi câţiva termeni vagi asociaţi cu fabricarea bombelor, cum ar fi „explozivi reduşi” şi „bombă cu ţevi” . Cereri similare au fost transmise giganţilor Microsoft şi Yahoo, pentru motoarele lor de căutare.
În ceea ce priveşte datele pe care companiile hi-tech le-au transmis anchetatorilor, aceste informaţii rămân secrete.
Puteţi citi cererile primite de Google aici, aici şi aici. Cererile adresate Microsoft şi Yahoo pot fi găsite aici şi aici.”
În fiecare an, Google răspunde la mii de ordine de mandat, dar cel mai recent mandat de cuvinte cheie este o strategie complet nouă a procurorilor americani şi devine din ce în ce mai controversată.
„Căutarea prin baza de date a Google cu istoricul căutărilor permite poliţiştilor să identifice oamenii doar pe baza a ceea ce ei ar fi putut gândi, indiferent de motiv, la un moment dat în trecut”, a declarat Jennifer Granick, consilier pentru supraveghere şi securitate cibernetică la Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile, citată de Forbes. „Această tehnică imposibilă pe vremuri, încalcă Primul Amendament şi va implica inevitabil oameni nevinovaţi, mai ales dacă termenii cuvintelor cheie nu sunt foarte specifici şi intervalul de timp este imprecis. Mai rău, Poliţia cere aceste date în secret, lucru care dăunează transparenţei şi o fereşte de dezbaterea publică şi reglementare”, a adăugat aceasta.
Google a răspuns apărându-şi decizia:
„Asemenea tuturor cererilor organelor de apărare a legii, avem un proces riguros conceput pentru a proteja confidenţialitatea utilizatorilor noştri, sprijinind în acelaşi timp munca importantă de aplicare a legii", a declarat un purtător de cuvânt al Google.
Deşi practica este aparent benignă, abuzurile comise în ultimii ani de către giganţii hi-tech, care au început să cenzureze şi să frâneze transmiterea anumitor teme pe platformele social media, au ridicat temeri legate de noul autoritarism tehnologic, în creştere în Occident, asemănător cu cel impus în China de Partidul Comunist Chinez.
