Analist: Dacă nu apare în următoarele săptămâni un plan bine gândit pentru 2026, recesiunea temporară se poate transforma în una serioasă

Datele din economie pe luna august sunt slabe. Consumul nu mai susţine PIB-ul iar în lipsa investiţiilor, economia va încetini accentuat în 2026, a tras un semnal de alarmă analistul Mihai Răzvan Moraru.

"Avem o scădere a consumului de 4%, faţă de luna iulie şi de aproape 3% faţă de aceeaşi lună din 2024. Tot mai multe companii se confruntă cu stocuri şi costuri mai mari, inclusiv de finanţare a stocurilor şi dar creşterea termenului mediu de încasare. Venitul real scade şi el cu 1.2% în luna iulie - prin inflaţie şi creşterile tot mici de salarii. Şomajul ajunge la 6%, faţă de 5.5% în 2024. Şi pare a fi doar începutul. Pentru că dobânzile vor creşte din această lună, având ajustare IRCC", a declarat Mihai Răzvan Moraru.

În plus, analistul a subliniat că vremea răcoroasă venită mai devreme în acest an va aduce costuri mai mari cu factura de energie electrică şi de gaze naturale.

"Inflaţia va creşte în continuare până la finalul anului, iar veniturile reale vor fi în continuare erodate. Aceasta a fost prima lună după noile măsuri de 'consolidare bugetară'! Găsiţi graficele şi analiza detaliată pe cursdeguvernare.ro", a adăugat Mihai Răzvan Moraru, adăugând că se pot trage rapid câteva concluzii.

1. Consumul – motorul economiei se opreşte brusc

După scăderile consecutive din iulie şi august este foarte probabil că trimestrul 3 să fie negativ, iar trimestrul 4 să aducă doar o stabilizare uşoară, nu o revenire.

Creşterea vânzărilor cu amănuntul pe întreg anul 2025 va fi probabil sub 2%, mult sub media ultimilor doi ani (8–9%).

Majorarea TVA, a accizelor şi a preţurilor la energie a redus rapid puterea de cumpărare, în special în rândul gospodăriilor cu venituri mici şi medii.

Consumul nu mai susţine PIB-ul iar în lipsa investiţiilor, economia va încetini accentuat în 2026!

2. Inflaţia accelerată va pune o mare presiune pe dobânzi şi va diminua şi mai mult venirile

BNR va fi forţată să amâne orice reducere a dobânzii de politică monetară. Dobânzile la creditele de consum şi ipotecare vor creşte, accentuând scăderea creditării şi presiunea pe sectorul imobiliar.

Inflaţia şi dobânzile vor rămâne ridicate, simultan. Iar asta e o combinaţie clasică de stagflaţie moderată.

3. Investiţiile şi producţia vor avea un efect întârziat al incertitudinii

Investiţiile publice sunt deja frânate de îngheţarea temporară a plăţilor bugetare şi de ajustarea PNRR.

Mediul privat amână deciziile de investiţii din cauza incertitudinii fiscale (modificări de taxe locale, contribuţii, impozite pe profit etc.).

Industria continuă să stagneze, cu scăderi în sectoarele energointensive (chimie, metalurgie, materiale de construcţii).

Singurul segment cu potenţial de creştere rămâne exportul de servicii (IT şi transport), dar insuficient pentru a compensa scăderea internă.

4. PIB şi creşterea economică

În T1–T2 economia crescuse cu 1.5–1.7 anual. În T3–T4 ritmul va fi aproape zero sau uşor negativ.

Astfel că estimarea realistă pentru 2025 va fi: PIB real 0.8% – 1.2%, faţă de 2,8% estimarea iniţială din buget.

Cu riscuri mari de contracţie tehnică la final de an dacă inflaţia şi dobânzile continuă să crească.

Ce poate urma?

Avem riscuri majore până la final de an:

- Efectul complet al creşterii TVA (se resimte abia după 2–3 luni, adică în octombrie–noiembrie).

- Reducerea veniturilor reale: scădere de încasări bugetare, ceea ce va pune presiune pe deficit.

- Blocaje în investiţiile publice locale dar şi în marile proiecte de infrastructură.

- Creşterea şomajului la 7%, în special în comerţ, construcţii şi servicii.

"Economia României intră în T4 într-o fază de răcire bruscă, cu un mix nefavorabil: consum în scădere, inflaţie în creştere, dobânzi ridicate, investiţii în aşteptare. Dacă nu va exista în următoarele săptămâni un plan bine gândit pentru 2026, recesiunea temporară se poate transforma în una serioasă!", a conchis Mihai Răzvan Moraru.