Financial Times(FT): Alegerile din România, nimic nou?

Majoritatea românilor vor fi încântaţi să vadă cum se încheie 2012, un an care a început cu o iarnă amară de proteste de stradă împotriva austerităţii şi puternica stângăcie a guvernului, iar apoi au asistat la răsturnarea a doi premieri, la eşecul suspendării unui preşedinte nepopular şi la o criză constituţională care a adus oprobriul internaţional, se arată într-o analiză publicată de Financial Times pe blogul beyondbrics.

Dar poate că 2012 mai are încă o dramă de rezervă: duminică, 9 decembrie, românii vor vota în alegerile parlamentare. Coaliţia aflată la guvernare pare sigură să câştige, dar ordinea constituţională a României face posibil ca o administraţie destul de diferită să ia naştere. Indiferent care va fi guvernul rezultat în urma scrutinului, el se va afla sub presiunea de a negocia un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi de a reporni reforme pentru a reduce sectorul public.

Un sondaj de opinie, solicitat de postul public de televiziune TVR, sugerează că USL va câştiga o majoritate categorică, oferindu-i lui Ponta un mandat clar.

În cazul în care USL nu va reuşi să obţină o majoritate absolută, preşedintele Traian Băsescu este mandatat constituţional să numească premierul. Potrivit FT, preşedintele ''dur şi încăpăţânat'', ar putea încerca să formeze o coaliţie între ARD şi PP-DD, sau să-l numească pe Victor Ponta numai cu condiţia ca el să se debaraseze de aliaţii lui radicali din coaliţie, printre care liderul liberal Crin Antonescu şi mogulul media al Partidului Conservator, Dan Voiculescu. Cu toate acestea, stocul politic al preşedintelui este foarte redus, iar aritmetica parlamentară este puţin probabil să fie în favoarea sa, opinează FT.

Mandatul lui Băsescu expiră în 2014, astfel că în perspectivă ar putea exista aproape doi ani de coabitare neconfortabilă. România are mare nevoie de un guvern stabil şi să pună capăt reorganizărilor constituţionale, subliniază analiza FT. Investitorii au acordat foarte puţină atenţie ţării anul acesta, în parte din cauza situaţiei politice. Investiţiile directe în România au fost de doar 1,1 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului 2012, în scădere de la un record de 9,5 miliarde de euro în aceeaşi perioadă a lui 2008, iar moneda, leul, este aproape de cel mai scăzut nivel din toate timpurile. Economia s-a contractat cu 0,5% în ultimul trimestru, iar creşterea este de aşteptat să fie mai mică de 1% pentru întregul an.

România resimte, de asemenea, efectele austerităţii drastice impuse de guvernele pro-Băsescu, care au fost înlocuite de USL după o moţiune de cenzură, în luna aprilie. După ce a urmat o politică fiscală laxă, pro-ciclică, în anii buni de la mijlocul ultimului deceniu, România s-a angajat într-o strângere a curelei pro-ciclică, în mod similar, după ce boom-ul a ajuns la final brusc în 2009.

România a fost apreciată de instituţii ca FMI şi agenţii de rating pentru hotărârea cu care a impus măsuri, printre care o reducere cu 25% a salariilor bugetarilor. Într-adevăr, guvernul anterior a depăşit ţintele FMI de reducere a deficitului, acordând guvernului succesor condus de Victor Ponta un spaţiu pentru relaxare pre-electorală, mai notează FT.

Un nou împrumut stand-by cu FMI este probabil să fie o prioritate pentru viitorul guvern - cu condiţia ca acesta să nu fie preocupat de lupte interne sau de epurarea lui Băsescu şi a aliaţilor acestuia. Un acord ar trebui să contribuie la întărirea încrederii investitorilor. Dar România se va afla sub presiune din partea FMI şi UE pentru a-şi îndeplini promisiunea de a reduce povara asupra banilor publici a companiilor de stat cum ar fi cea aeriană Tarom, operatorul de transport feroviar de marfă, CFR Marfă, şi combinatul chimic Oltchim. Experienţa din trecut sugerează că astfel de privatizări de tip sell-off nu sunt uşoare, de multe ori fiind făcute de mântuială, apreciază FT.

Pe de altă parte, România are o piaţă internă mare, resurse naturale utile, o economie diversificată, o forţă de muncă bine educată şi o amplasare strategică. Românii conştienţi de potenţialul ţării lor vor spera ca ţara să aleagă guvernul pe care îl merită - iar anul viitor să fie mai bun decât acesta, concluzionează FT.