European Voice: Ponta va câştiga alegerile parlamentare din România, dar nu există o garanţie că va conduce următorul guvern

Un an de volatilitate politică în România s-ar putea încheia într-o notă de relativă stabilitate, în contextul în care actualul guvern de centru-stânga al premierului Ponta este aproape de a obţine o victorie decisivă în alegerile parlamentare din 9 decembrie. Dar chiar şi o victorie a lui Ponta cu un avans de 15-20 procente ar putea duce la o perioadă de incertitudine prelungită, în condiţiile în care scena politică rămâne profund instabilă, se arată într-o analiză publicată de European Voice, ziar deţinut de The Economist Group, şi semnată de Andrew Gardner.

Fermentul din politica românească se reflectă în componenţa celor două forţe principale în competiţie, ambele fiind blocuri politice tinere şi foarte relaxate, potrivit semnatarului articolului.

Coloana vertebrală a guvernului lui Ponta este o alianţă, Uniunea Social-Liberală (USL), pe care a creat-o în februarie 2011 prin convingerea Partidului Naţional Liberal să-şi unească forţele cu social-democraţii săi. Drept răspuns, centrul-dreapta a format un bloc de trei partide, în luna septembrie, numit Alianţa România Dreaptă (ARD).

Nu există nicio îndoială că USL va câştiga - sondajele de opinie creditează victoria sa cu aproximativ 50%, faţă de ARD care ar obţine aproximativ 20% - dar întrebarea este dacă centrul-dreapta ar putea ajunge la aproximativ 30%. Această provocare este complicată de pierderile uriaşe ale dreptei în alegerile locale din iunie, fapt care a slăbit capacitatea sa de a atrage voturile decisive, adaugă European Voice.

Dacă USL nu obţine 50%, iar ARD asigură o minoritate considerabilă, preşedintele Traian Băsescu va fi în poziţia de a-i cere lui Mihai Răzvan Ungureanu, liderul ARD, să formeze un guvern.

Băsescu l-a ales pe Ungureanu ca premier interimar în februarie, după căderea guvernului de centru-dreapta al lui Emil Boc. Preşedintele l-a numit pe Victor Ponta premier abia în luna mai, după ce USL a răsturnat guvernul Ungureanu.

Ponta a încercat apoi să-l suspende pe Băsescu, ca parte a unei încercări mai largi de a remodela peisajul politic. O serie de măsuri, multe dintre ele introduse prin ordonanţe de urgenţă, au determinat o intervenţie a Comisiei Europene în iulie şi acordul lui Victor Ponta de a adopta 11 măsuri corective, aminteşte autorul analizei. În pofida acestui regres, Ponta aproape a reuşit să-l demită pe Traian Băsescu, care a fost salvat doar pentru că mai puţin de 50% dintre alegători s-au prezentat la secţiile de votare la referendumul din 29 iulie.

Dacă USL nu obţine o majoritate parlamentară categorică, speranţa centrului-dreapta de a obţine o majoritate s-ar baza pe câştigarea de sprijin din partea UDMR, principalul partid al minorităţii maghiare (este probabil să obţină 6% -7% din voturi), de la un partid creat de prezentatorul TV devenit magnat media Dan Diaconescu (sondajul de opinie îl creditează cu circa 15%) sau prin încurajarea dezertărilor din USL.

Dezertările sunt plauzibile, consideră analistul. Migraţii mari ale unor membri ai Parlamentului au fost o caracteristică a politicii româneşti, cel mai recent în această vară când deputaţi de centru-dreapta s-au alăturat USL. Diferenţele politice din cadrul ambelor alianţe au contribuit la o campanie electorală care a fost extrem de personalizată şi polarizată. Ea a fost, de asemenea, punctată de scandaluri, relevă semnatarul articolului.

Victor Ponta a ales să-şi lanseze campania în cadrul unui amplu miting, care a coincis cu un congres organizat la Bucureşti de Partidul Popular European (centru-dreapta), la jumătatea lunii octombrie, în timp ce Crin Antonescu, liderul aripii liberale a USL, a fost extrem de critic la adresa intervenţiei Comisiei Europene în această vară.

Scrutinul a avut, de asemenea, un impact în cadrul Parlamentului European (PE). În ultimele săptămâni, europarlamentarii români au fost puternic implicaţi în campania electorală de acasă, dar au adus campania şi în PE, folosind dezbateri pentru a ridica probleme fără legătură cu politica europeană, destinate retransmisiei către un public intern.

Măsurile de austeritate adoptate de guvernul Boc şi cerute de Fondul Monetar Internaţional (FMI) sunt considerate ca fiind un motiv major pentru declinul în sprijinul acordat centrului-dreapta. Dar capacitatea USL de a se distinge privind aspectele economice a fost constrânsă de angajamentul său public - la fel ca ARD - de a căuta un nou acord cu FMI atunci când acordul de 5 miliarde de euro va expira în aprilie.

FMI consideră că România trebuie să progreseze în continuare şi şi-a exprimat îngrijorarea că ţara mai trebuie să facă încă unele reforme pe termen lung, pe care i le-a cerut, cum ar fi liberalizarea pieţei energiei şi privatizări.

Comisia Europeană va monitoriza cu atenţie alegerile, subliniază analistul European Voice. La câteva săptămâni de la alegeri, cel mai probabil în luna ianuarie, va publica un raport de evaluare privind progresele înregistrate de România în combaterea corupţiei şi reforma justiţiei, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare instituit la aderarea ţării la UE, în 2007.