FEJ recomandă exluderea presei din Strategia Naţională de Apărare şi modificarea legilor SRR, SRTV şi Agerpres

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor recomandă autorităţilor din România excluderea din Strategia Naţională de Apărare a ţării a prevederii privind presa şi modificarea în regim de urgenţă a Legii de organizare şi funcţionare a Societăţii Române de Radiodifuziune, a Societăţii Române de Televiziune şi a Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres.

Conform unui comunicat al MediaSind, FEJ a făcut aceste recomandări în raportul întocmit în urma vizitei efectuate în România în perioada 2-4 februarie 2010.

În opinia reprezentanţilor FEJ, trebuie respinse proiectele de lege cu privire la mass-media şi admonestaţi iniţiatorii legilor care contravin cu angajamentele politice ale partidelor din care provin.

"Autorităţile şi partidele politice ar trebui să-şi reafirme public sprijinul pentru libertatea presei ca un principiu fundamental al democraţiei", consideră FEJ.

Federaţia Europeană a jurnaliştilor recomandă modificarea Legii de organizare şi funcţionare a SRR şi SRTV, ANP Agerpres, în sensul depolitizării, profesionalizării Consiliilor de Administraţie, numirea unor profesionişti în aceste domenii, printr-o procedură transparentă agreată cu societatea civilă.

De asemenea, recomandă creşterea taxei radio-tv la un nivel corespunzător de finanţare, prin consultarea cu organizaţiilor sindicale şi profesionale, şi modificarea sistemului de finanţare al Agerpres, cu scopul de a o face o instituţie media autentică, în care angajaţii să nu mai fie consideraţi funcţionari publici.

O altă recomandare se referă la respingerea propunerilor de modificare a legislaţiei muncii, Legii Sindicatelor, Legii Patronatelor, contractelor negocierilor colective, conflictelor de muncă, care ar duce la desfiinţarea "ramurii mass media" ca entitate recunoscută în dialogul social, inclusiv prin apelarea Curţii Constituţionale sau a instituţiilor europene.

Alte măsuri ce ar trebui avute în vedere, în opinia FEJ, sunt consolidarea şi dezvoltarea rolului funcţionării Comisiilor Paritare la nivel de ramură, crearea Tribunalelor Muncii, ridicarea problemei plăţii jurnaliştilor pe drepturi de autor în locul unor salarii pe carte de muncă, respectarea şi aplicarea legii române în cazul Comitetelor Sectoriale, promovarea Codului Deontologic, promovarea unei dezbateri privind importanţa unei noi abordări privind responsabilitatea şi etica mass-media, crearea şi consolidarea unui autentic Consiliu de Etică format din profesionişti media şi organizaţii ale societăţii civile, dar nu din reprezentanţi ai statului sau ai instituţiilor politice şi dezvoltarea competenţelor media ca materie de studiu în şcoli, universităţi, precum şi introducerea temei în programele de formare continuă a adulţilor.

În privinţa mediului de afaceri din presă, FEJ recomandă acordarea aceluiaşi TVA ca în alte ţări europene, dezvoltarea, în cadrul unui parteneriat între autorităţi, patroni şi angajaţi, a unor modele de sprijin public pentru media naţionale şi locale, implicarea la nivel oficial în salvarea şi redeschiderea celei mai mari societăţi de distribuţie a presei Rodipet.

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor a efectuat, în perioada 3-4 februarie, o misiune în România la invitaţia membrului său afiliat, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind.

Pe parcursul celor două zile, misiunea a avut întâlniri cu lideri ai jurnaliştilor, decidenţi politici, precum şi cu directorii Radioului, Televiziunii şi Agenţiei Naţionale de Presă şi s-a întâlnit cu 50 de jurnalişti şi profesionişti din media în cadrul unei mese rotunde, relatată pe larg în presă.

Misiunea a susţinut Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind care, recent, a negociat cu succes un nou contract colectiv de muncă pentru jurnalişti şi care, de asemenea, luptă împotriva tentativelor Guvernului de a ataca independenţa presei şi de a suprima dreptul de negociere al angajaţilor din toate sectoarele economiei.

Din misiune au făcut parte secretarul general al Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor, Aidan White, co-directorul FEJ, Marc Gruber şi preşedintele Uniunii Jurnaliştilor din Macedonia şi Tracia, Moschos Voitsidis.

Raportul realizat la finalul misiunii înglobează cele mai importante îngrijorări şi constatări, în urma cărora au fost formulate recomandările către autorităţi.

Misiunea FEJ a fost informată despre adoptarea, la 23 iunie 2010, de către Consiliul Superior de Apărare a tării, a Strategiei Naţionale de Apărare a tării care include o prevedere potrivit căreia mass-media reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale:

"Fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţiile statului reprezintă o (...) vulnerabilitate a statului român".

Includerea unei astfel de aserţiuni într-un document oficial a provocat o puternică reacţie din partea jurnaliştilor şi a grupurilor militante pentru libertatea de expresie care au catalogat-o drept un atac asupta libertăţii presei şi împotriva standardelor existente în acest domeniu în ţările membre ale Uniunii Europene şi ale NATO.

Misiunea a ridicat această problemă la întâlnirea cu membrii Comisiei de Cultură a Senatului din 3 februarie. Parlamentul European a redeschis, recent, Petiţia depusă împotriva României de către Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind, CSDR şi susţinută de FEJ.

FEJ şi-a exprimat, de asemenea puternice rezerve faţă de două proiecte de lege privind mass-media, depuse în Parlament, şi care afectează libertatea de expresie. Este vorba despre proiectul de Lege a Jurnalistului, propus de deputatul Ioan Ghişe, care cere ca jurnaliştii să fie certificaţi profesional la fiecare trei ani şi psihologic anual, şi de un proiect de Lege propus de deputatul Silviu Prigoană, care acordă noi atribuţii Consiliului Naţional al Audiovizualului, acesta devenind, practic, un Minister al Presei pentru media electronică şi tipărită, la fel ca recentele propuneri adoptate în Ungaria.

În opinia FEJ, ambele proiecte sunt periculoase şi pot avea un efect dăunător asupra libertăţii presei prin accentuarea utilizării instrumentelor legale pentru rezolvarea unor nemulţumiri personale împotriva presei, negarea principiului autoreglementării în ceea ce priveşte conţinutul editorial şi subminarea profesionalismului jurnaliştilor şi a angajaţilor din sfera de informare.

Misiunea FEJ s-a întâlnit cu liderii Radioului, Televiziunii şi şi ai Agerpres, cu care a discutat despre îngrijorările lor legate de subfinanţarea drastică a serviciilor publice de media şi despre necesitatea îmbunătăţirii statutului jurnaliştilor ca profesionişti independenţi.

"Niciuna dintre modificările cadrului legal nu rezolvat problema amestecului politic continuu în mass-media publice. Mai mult, instituţiile publice de media sunt subfinanţate, iar procedura de finanţare este una arbitrară şi depinde de simpatiile politice. România are cea mai mică plată pentru mass media din Uniunea Europeană, cu o taxă pe cap de locuitor de mai puţin de 1,5 euro pe lună valabilă pentru radio şi televiziune împreună. În plus, alte probleme apar la Agenţia Naţională de Presă, care este supervizată de Parlament. Salariile sunt decise şi plătite de către Ministerul de Finanţe. Aceste salarii sunt cele mai mici plătite în întreaga industrie media din România. Salariul de bază pentru un reporter - începător este mic, la valoarea de 100 de euro pe lună", menţionează raportul.

Conform acestuia, misiunea FEJ a ajuns la concluzia că, de fapt, jurnaliştii, politicienii şi publicul nu au neapărat nevoie de o nouă lege, ci de o politică media mult mai flexibilă, transparentă şi corectă. Amestecul politicului şi nevoia pentru standarde etice nu pot fi soluţionate doar prin lege, ele fac parte dintr-o serie mai largă de probleme proprii unei culturi politice care este deteriorată care încă are nevoie să dezvolte un caracter democratic, tolerant şi pluralist în România.

Misiunea FEJ s-a întâlnit cu liderii Federaţiei Române a Jurnaliştilor MediaSind, precum şi cu reprezentanţii săi afiliaţi din radio, televiziune şi presa scrisă. De asemenea, aceştia s-au întâlnit cu liderul Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România. Discuţiile au vizat un nou proiect de lege promovat de Ministerul Muncii, care încearcă pur şi simplu ştergerea ramurii media din noua legislaţie a muncii şi ar scoate dintr-o dată mass-media de pe scena relaţiilor industriale, noile reguli făcând imposibilă negocierea Contractelor Colective de Muncă ce reglementează activitatea media în România.

"Deşi FRJ MediaSind a negociat cu succes reînnoirea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de Ramură Mass-Media care include şi clauza de conştiinţă, precum şi, de asemenea, contracte la nivel de unitate cu Agerpres şi Realitatea Media, intenţia de eliminare a Contractelor Colective ameninţă drepturile fundamentale ale muncii jurnaliştilor şi a angajaţilor din media şi trebuie atacată", menţionează raportul.

Misiunea FEJ a aflat că mulţi angajatori ocolesc Contractele Colective de Muncă sau oferă doar salariul minim, compensându-l prin aşa-numitele "drepturi de autor". Acest lucru se face plătind doar un salariu simbolic şi completându-l cu plăţi ulterioare publicării materialelor. Aceste taxe nu atrag costuri sociale pentru angajator şi nu sunt luate în considerare ca venituri pentru pensie sau alte beneficii sociale. Această practică este larg răspândită şi pare să fie încurajată de către autorităţi.

FEJ consideră că este periculos şi nedrept, deoarece privează angajaţii de protecţie socială adecvată şi de drepturile ulterioare la pensie. Această practică stabileşte un precedent negativ care ar putea fi preluat şi de alte ţări din regiune.

Misiunea FEJ s-a întâlnit cu preşedintele Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România şi, împreună cu FRJ MediaSind, au fost de acord că apărarea Contractului Colectiv de Muncă la nivel de Ramură Mass-Media este o prioritate pentru următoarele luni. Suplimentar cadrului strict de reglementare, este rolul sindicatelor şi datoria guvernului să se asigure că toate contractele colective existente, fie sectoriale, fie pe unitate, sunt respectate în întregime şi aplicate.

O îngrijorare majoră identificată de către misiunea FEJ este lipsa unui mecanism bine stabilit şi recunoscut de autoreglementare a mass media. În cazul particular al mass media publică, sistemul actual de administrare şi management a eşuat să creeze condiţiile pentru organisme de conducere independente politic pe de o parte, şi a eşuat să creeze condiţii pentru ca jurnalişti să activeze într-un mediu etic şi independent, pe de altă parte.

De aceea, semnalează raportul FEJ, este stringentă promovarea unei dezbateri cu privire la importanţa unei noi abordări asupra responsabilităţii mass-media care justifică principiul de autoreglementare, dar consolidează valoarea medierii disputelor asupra conţinutului, care promovează educaţia şi conştientizează valoarea jurnalismului etic şi independent şi care susţine cele mai înalte niveluri de protecţie legală a libertăţii de expresie.

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (FEJ) este o organizaţie regională a Federaţiei internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ). Ea reprezintă interesele asociaţiilor jurnaliştilor şi a membrilor săi. FEJ este cea mai mare organizaţie a jurnaliştilor, reprezentând în jur de 260.000 de jurnalişti în peste 30 de ţări. FEJ luptă pentru drepturile profesionale a jurnaliştilor care lucrează în toate sectoarele media.

Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind este o organizaţie reprezentativă la nivel de ramură mass-media, afiliată la Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor.