Fâşia Gaza se pregăteşte de separare: Hamas doreşte independenţa faţă de Autoritatea Naţională Palestiniană
Fâşia Gaza s-ar putea proclama teritoriu 'liber de ocupaţia israeliană şi independent faţă de Autoritatea Naţională Palestiniană'. Conducerea partidului islamist Hamas, aflat la putere în Gaza, a început să elaboreze astfel de planuri încă în urmă cu doi ani, însă nu a găsit sprijin în acest sens din partea preşedintelui de atunci al Egiptului, Hosni Mubarak. După ce la putere în Egipt au venit Fraţii Musulmani, mişcare a cărei aripă palestiniană este Hamas, aceste planuri au devenit realizabile, notează cotidianul rus Kommersant.
Noile autorităţi egiptene au suspendat controlul de vize şi percheziţionarea locuitorilor din Fâşia Gaza de către serviciile de securitate şi au ridicat restricţiile pentru numărul de palestinieni care pot traversa graniţa: luni, 23 iulie, un prim grup a trecut liber pe teritoriul egiptean. Aceasta înseamnă că Egiptul a anulat în totalitate regimul de blocadă impus în 2007 împreună cu Israelul.
Mai mult decât atât, după negocieri cu Egiptul, Fâşia Gaza este gata să se proclame 'teritoriu în graniţele din 1967, total eliberat de sub ocupaţia Israelului', a anunţat, citând surse de la conducerea teritoriului, ziarul panarab Al-Hayat. 'Relaţiile noastre cu noul regim egiptean se bazează pe interes reciproc. Gaza are nevoie de un parteneriat comercial cu Egiptul, iar Cairo are nevoie de cineva care să apere securitatea la graniţa estică', a explicat sursa de informaţie a publicaţiei citate. Cele două părţi au convenit deja să racordeze Gaza la reţelele electrice egiptene şi să construiască un gazoduct care să asigure Fâşia cu gaz egiptean, ceea ce va reduce semnificativ dependenţa acestui teritoriu faţă de Israel.
După cum au explicat pentru Kommersant surse din redacţia Al-Hayat, chiar dacă este vorba în primul rând de ruperea tuturor relaţiilor economice şi comerciale cu Israelul, în practică acest lucru ar putea însemna şi proclamarea Fâşiei Gaza drept formaţiune teritorială independentă de Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) din Cisiordania. Din punctul de vedere al dreptului internaţional, ambele enclave palestiniene - Cisiordania şi Gaza - sunt ocupate de Israel şi, în conformitate cu acordurile de la Oslo semnate cu ANP (privind reglementarea conflictului palestiniano-israelian), realizează o trecere spre statalitate. În cazul în care conducerea Fâşiei Gaza va proclama teritoriul său liber de Israel, acest lucru va însemna retragerea din acordurile de la Oslo şi proclamarea independenţei faţă de ANP, care a semnat aceste acorduri.
Ideea autonomiei politice a apărut la liderii Hamas încă din 2010. Practic, Fâşia Gaza este o formaţiune teritorială care s-a sustras controlului liderului ANP, Mahmoud Abbas, din 2007, când Hamas a venit la putere în urma unei lovituri militare. Consolidarea juridică a acestui fapt era împiedicată de poziţia fostului preşedinte egiptean Hosni Moubarak, mediator între conducerile partidelor Fatah şi Hamas. Moubarak a acţionat la influenţa SUA, care se temeau de urmările negative pe care le-ar avea delimitarea Fâşiei Gaza de procesul de reglementare israeliano-palestinian.
Actuala activitate intensă a Hamas constituie rezultatul situaţiei politice din Egiptul vecin, sunt de părere experţii. 'Astfel de idei sunt vehiculate demult în Fâşia Gaza, iar acum cineva din conducerea Hamas a decis să obţină sprijinul Fraţilor Musulmani din Egipt', a explicat pentru Kommersant fostul şef al unuia dintre departamentele serviciilor speciale israeliene, Yaakov Kedmi. Însă, acesta se îndoieşte de faptul că în viitorul apropiat Hamas se va decide la paşi politici importanţi, care să complice relaţiile cu ANP. 'Situaţia din Egipt încă nu s-a clarificat: la ora actuală, preşedintele nu beneficiază de putere executivă şi politică reală', subliniază Kedmi.
Însă, dacă liderii din Gaza vor decide totuşi să acţioneze cu mai multă hotărâre, noul preşedinte egiptean se va pomeni în faţa unei alegeri complicate: fie să sprijine aripa palestiniană a Fraţilor Musulmani şi să strice relaţiile cu SUA, de care Egiptul depinde economic, fie, renunţând la retorica islamistă, să acţioneze în albia politicii duse de predecesorul său, Moubarak, concluzionează Kommersant.
