Exporturile Chinei se prăbuşesc, provocând temeri privind devalorizarea yuanului

Creşterea exporturilor Chinei s-a prăbuşit în martie faţă de anul trecut, ceea ce a generat întrebări cu privire la o posibilă devalorizare a yuanului, într-un moment în care cel mai mare concurent mercantilist al Chinei din Asia - Japonia - şi-a depreciat intenţionat moneda, potrivit Zero Hedge.

În martie, exporturile chinezeşti au scăzut cu 7,5% faţă de anul precedent, ajungând la 279,7 miliarde de dolari, cu mult peste estimarea mediană de scădere de 1,9% şi în contrast puternic cu creşterea de 7,1% din cifrele combinate pentru ianuarie şi februarie. Această scădere a fost determinată de o bază mai mare în aceeaşi perioadă a anului trecut, când China a raportat o creştere robustă de 14,8%, la 315,6 miliarde USD. De asemenea, importurile s-au prăbuşit, scăzând cu -1,9% în martie faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu mult sub consensul Bloomberg, care indica o creştere de 1,0%.

În termeni secvenţiali, exporturile au crescut cu 1,2% în martie (faţă de 3,5% în ianuarie-februarie), în timp ce importurile au scăzut cu 1,4% în martie (faţă de 0,8% în ianuarie-februarie).

Odată cu prăbuşirea exporturilor, balanţa comercială a Chinei s-a prăbuşit şi ea, scăzând la doar 58,6 miliarde USD în martie, mult mai rău decât consensul Bloomberg de 69,1 miliarde USD şi în scădere faţă de soldul mediu din ianuarie-februarie de 62,6 miliarde USD. Datele comerciale publicate acum acoperă doar principalii parteneri comerciali şi produsele principale. Defalcarea detaliată a schimburilor comerciale pe ţări şi pe produse va fi publicată pe 20 aprilie.

Alte câteva date importante:

- În funcţie de destinaţia principală, valoarea exporturilor a scăzut secvenţial la nivelul principalilor parteneri comerciali, cu excepţia ASEAN. Bazele ridicate din luna martie a anului trecut au dus la o creştere profund negativă a exporturilor de la un an la altul. Dintre principalele ţări din sectorul DM (pieţe dezvoltate), exporturile către SUA au scăzut cu 15,9% de la an la an în martie (faţă de 2,6% de la an la an în ianuarie-februarie), iar exporturile către Uniunea Europeană au scăzut cu 14,9% de la an la an în martie (faţă de -2,3% de la an la an în ianuarie-februarie). În rândul economiilor emergente majore, exporturile către ASEAN au scăzut cu 6,3% de la an la an în martie (faţă de 0,1% de la an la an în ianuarie-februarie).

- În funcţie de principalele categorii şi în termeni secvenţiali, exporturile de automobile au crescut considerabil în martie, în timp ce exporturile de îngrăşăminte şi de telefoane mobile au scăzut. De la un an la altul, creşterea exporturilor de produse tehnologice a rămas puternică. Exportul de cipuri a crescut cu 11,5% de la an la an în martie (faţă de 21,4% de la an la an în ianuarie-februarie), cu o creştere secvenţială de 7,0%. Creşterea exporturilor de produse legate de locuinţe s-a temperat considerabil în luna martie: de exemplu, exporturile de mobilă au scăzut cu 12,3% an/an în martie (faţă de 28,7% an/an în ianuarie-februarie)

- În ceea ce priveşte categoriile majore şi în termeni secvenţiali, importurile de gaze naturale şi petrol rafinat au crescut în martie, în timp ce importurile de maşini-unelte şi minereu de fier au scăzut. În ceea ce priveşte principalele mărfuri şi în termeni interanuali, creşterea importurilor de minereuri metalice a rămas solidă în martie, în timp ce creşterea importurilor de bunuri legate de energie s-a temperat. Mai exact, valoarea importurilor de ţiţei a scăzut cu 3,5% an/an în martie (faţă de 3,6% an/an în ianuarie-februarie), iar volumul importurilor a scăzut cu 6,2% an/an (faţă de 5,0% an/an în ianuarie-februarie). Valoarea importurilor de minereu de fier a crescut cu 7,5% an/an în martie (faţă de 33,0% an/an în ianuarie-februarie), iar volumul importurilor a crescut cu 0,5% an/an (faţă de 7,9% an/an în ianuarie-februarie). În ceea ce priveşte produsele tehnologice, creşterea importurilor de cipuri s-a temperat semnificativ în martie (2,0% an/an în martie faţă de 14,4% an/an în ianuarie-februarie).

Anul trecut, China a înregistrat primul declin al creşterii exporturilor din ultimii şapte ani, livrările scăzând cu 4,6% din cauza cererii externe slabe.

Acest lucru a creat provocări suplimentare în contextul eforturilor Beijingului de a revigora economia post-pandemică, din cauză că se confrunta, de asemenea, cu un exod al investiţiilor străine, cu scăderea încrederii pe piaţă şi cu potenţiale bariere comerciale.

Între timp, după cum notează Bloomberg, cifrele comerciale sumbre nu vor face decât să sporească îngrijorările cu privire la a doua cea mai mare economie a lumii, ceea ce este de rău augur pentru un yuan care s-a retras în acest an, ceea ce, întâmplător, este exact ceea ce îşi doreşte Beijingul, din cauză că China are nevoie cu disperare de o monedă slabă pentru a-şi ieftini exporturile. Totuşi, acest lucru se dovedeşte a fi foarte dificil, în condiţiile în care yenul nu numai că a alunecat la un minim record faţă de yuan, dar a coborât sub un nivel de suport cheie.

Raportul dolar-yuan este influenţat de perspectivele contrastante ale politicii băncilor centrale, împreună cu direcţia raportului dolar-yen.

Concluzia Bloomberg este că, până când nu va exista un sprijin oficial pentru yen - ceea ce pare puţin probabil, chiar dacă moneda japoneză se prăbuşeşte în fiecare zi la un nou minim record - sau o revenire la aşteptările de reducere timpurie a dobânzii de către Fed, "autorităţile chineze nu pot face prea multe în legătură cu un dolar american mai performant. Mai ales că se estimează că PBOC va relaxa din nou politica monetară în acest an".

Analiştii de la Zero Hedge nu sunt de acord, mai ales pentru că PBOC este văzută relaxând politica monetară: China poate - şi, în acest ritm, nu va avea altă opţiune decât să - devalorizeze moneda şi, deşi până acum a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a telegrafia că va apăra yuanul şi va evita o repetare a ieşirii record de capital din 2015, într-o zi Beijingul va şoca pe toată lumea când va anunţa că yuanul a pierdut 10% din valoare peste noapte, moment în care valul de cripto şi aur va străluci cu adevărat.

Concluzia este că Beijingul continuă să fie prins în capcană: fie menţine moneda "stabilă" în mod artificial şi suferă pierderi comerciale continue în faţa concurentului Japonia, care îi zdrobeşte moneda, fie devalorizează yuanul şi îşi recapătă tronul mercantilist, însă în detrimentul unor ieşiri masive de capital.