Experţii aleşi de Napolitano pentru a rezolva impasul politic nu sunt pe placul partidelor (revista presei italiene)

Situaţia politică din Italia, după decizia preşedintelui Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, de a forma două grupuri diferite de „personalităţi” în vederea propunerii unui program pentru formarea noului guvern italian, şi după 37 de zile de la alegerile generale de la sfârşitul lunii februarie, care au avut un rezultat incert, se află marţi în atenţia principalelor publicaţii din Peninsulă.

'Cei zece experţi aleşi de preşedintele Napolitano nu sunt pe placul partidelor politice', scrie La Repubblica de la Roma, care precizează că, în ultimele două zile, după decizia luată sâmbăta trecută de şeful statului italian, reacţiile partidelor au fost negative.

Primul grup de lucru, care are un caracter politico-instituţional, îşi va începe activitatea marţi, după o reuniune fixată la Palatul Quirinale de la Roma (sediul preşedinţiei Republicii), la ora locală 12: 00. Din acest grup fac parte profesorul Valerio Onida (fost preşedinte al Curţii Constituţionale), senatorul Mario Mauro (din formaţiunea politică de centru 'Alegere civică', condusă de actualul premier demisionar Mario Monti), senatorul Gaetano Quagliariello (din partidul de dreapta Poporul Libertăţii (PdL), fondat de Silvio Berlusconi) şi profesorul Luciano Violante (fost magistrat, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor în perioada 1996-2001).

Din cel de-al doilea grup, care are un profil economico-social, şi care se va întâlni cu Napolitano marţi la ora locală 11:00, fac parte profesorul Enrico Giovannini (preşedintele Institutului naţional de statistică, Istat), profesorul Giovanni Pitruzzella (preşedintele Autorităţii de control asupra concurenţei, Antitrust), Salvatore Rossi (economist la Banca Italiei), deputatul Giancarlo Giorgetti (din partidul de dreapta Liga Nordului), senatorul Filippo Bubbico (preşedinte al Comisiilor speciale de la Senat, membru al Partidului Democrat (PD, de centru-stânga) ) şi Enzo Moavero Milanesi (actualul ministru pentru afaceri europene, membru al executivului Monti), precizează principalul cotidian roman.

Sarcina acestor două grupuri de lucru va fi 'dificilă', iar partidele politice 'nu demonstrează optimism'. Într-o notă difuzată luni de partidul de dreapta Poporul Libertăţii (PdL), secretarul Angelino Alfano scrie că partidul fondat de Silvio Berlusconi are numeroase dubii şi că decizia luată de Napolitano nu va putea duce la rezolvarea impasului politic care s-a creat după rezultatul incert al alegerilor legislative. PdL continuă să ceară formarea unei coaliţii între principalele două forţe care au câştigat alegerile, cea de centru-stânga şi cea de centru-dreapta, sau organizarea de noi alegeri generale. Alfano îi cere lui Napolitano să reia imediat consultările în vederea formării unui nou guvern, deoarece 'Italia arde' şi nu se poate pierde 'alt timp preţios'. Secretarul PdL a mai precizat că partidul fondat de Berlusconi este dispus să le acorde acestor experţi 'nu mai mult de zece zile' pentru a propune o soluţie în vederea rezolvării impasului politic, notează La Repubblica.

Şi Partidul Democrat (PD, de centru-stânga) a criticat iniţiativa şefului statului, declarând că deciziile trebuie să fie luate de parlament, nu de cei zece experţi. Iar Mişcarea 5 Stele (M5S) a bloggerului Beppe Grillo susţine că Italia are deja un parlament şi nu are nevoie de cei zece experţi, pe care Grillo i-a numit 'îngrijitori ai democraţiei'. Decizia lui Napolitano a mai fost criticată de sindicate şi de toate mişcările şi asociaţiile societăţii civile din Italia, care contestă faptul că în aceste două grupuri de experţi nu se află nicio femeie şi niciun tânăr (toţi experţii, numiţi de presa italiană 'înţelepţi', având vârste de peste 50 de ani). Iniţiativa şefului statului italian este susţinută numai de formaţiunea politică de centru 'Alegere civică', fondată în decembrie 2012 de actualul premier demisionar Mario Monti, relevă publicaţia amintită.

Preşedintele Italiei a luat această decizie 'inedită' în încercarea de a debloca situaţia de criză politică creată după alegerile generale din 24-25 februarie, la care nicio coaliţie nu a obţinut majoritatea absolută în ambele camere ale parlamentului de la Roma, comentează La Repubblica.

'Napolitano şi polemicile', titrează Corriere della Sera din Milano, care scrie că şeful statului este nemulţumit de reacţiile pe care le-a provocat decizia sa şi de modul 'absurd' în care se termină mandatul său pe şapte ani, care va expira pe data de 15 mai. Multe publicaţii din Peninsulă, de dreapta sau de stânga, în ultimele 24 de ore, au mai scris că decizia lui Napolitano reprezintă o 'întoarcere la monarhie', o 'lovitură de stat' şi o 'anomalie', luată cu scopul de a nega legitimitatea parlamentului, ceea ce reprezintă 'un motiv de amărăciune şi regret' pentru şeful statului, care 'se simte abandonat de toate partidele'.

Dar decizia preşedintelui Napolitano era 'singura posibilă', după alegerile generale din 24-25 februarie, care au creat în Italia 'cel mai mare impas politic din istoria republicană a ţării', deoarece s-au format trei 'minorităţi' (coaliţia de centru-stânga condusă de Pier Luigi Bersani, cea de centru-dreapta, al cărei lider este Silvio Berlusconi, şi Mişcarea populistă 5 Stele, a bloggerului Beppe Grillo), care au obţinut circa 25% din preferinţele de vot ale electoratului italian, refuzând însă orice formă de alianţă între ele, conchide publicaţia menţionată.