Expert ucrainean: Noua lege privind limbile minorităţilor ar putea duce la formarea autonomiilor română şi ungară

Un proiect de lege potrivit căruia limbile minorităţilor naţionale trebuie să funcţioneze la acelaşi nivel cu limba de stat a fost înaintat pentru dezbateri în parlamentul ucrainean de către doi deputaţi ai Partidului Regiunilor, Vadim Kolesnicenko şi Serghei Kivalov, informează cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

În condiţiile în care 'regionalii' deţin majoritatea în parlament, proiectul ar putea deveni în scurt timp lege. Potrivit analistului ucrainean Viktor Nebojenko, noua lege va duce printre altele la formarea, în vestul Ucrainei, a autonomiilor teritoriale ungară şi română.

Cei doi deputaţi propun înnoirea legislaţiei în domeniu, enumerând în calitate de 'limbi regionale' rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiş, tătara, 'moldoveneasca', germana, norvegiana, poloneza, romanes, română, slovacă şi ungara. Potrivit proiectului de lege, folosirea 'limbilor regionale' şi a celor ale minorităţilor naţionale la acelaşi nivel cu limba de stat va fi permisă în toate domeniile, cu excepţia forţelor armate ale Ucrainei.

De asemenea, potrivit proiectului, limba rusă, precum şi alte limbi vor putea utilizate în organisme ale puterii de stat de toate nivelurile, precum şi în domeniul serviciilor administrative. În afară de aceasta, în cazul în care proiectul de lege va fi adoptat, reformele vor viza şi învăţământul: predarea în Ucraina se va face atât în limba de stat, ucraineana, cât şi în alte limbi, în acest scop urmând să fie înfiinţate clase şi grupuri speciale.

Proiectul mai permite folosirea limbilor regionale în mass-media, precum şi dublarea filmelor în orice limbă dorită de respondenţi în cadrul unor sondaje de opinie.

Analistul ucrainean Viktor Nebojenko este de părere că proiectul de lege alimentează 'separatismul' din Ucraina. De altfel, în opinia sa, fenomenul separatist este deja alimentat de ţări vecine Ucrainei, precum Ungaria şi România. 'Budapesta împarte paşapoarte ungurilor care locuiesc în Transcarpatia, iar Bucureştiul - românilor din regiunea Cernăuţi', declară Nebojenko, atenţionând în legătură cu posibila formare, în vestul Ucrainei, a două noi formaţiuni autonome.

Chiar dacă autorii proiectului au urmărit alt scop - evitarea înfiinţării unui partid prorus de centru-stânga în regiunile estice ale Ucrainei - noua lege ar putea duce, în opinia lui Nebojenko, nu la stabilizarea regiunilor estice, ci la separatism în zonele vestice ale statului ucrainean.

După părerea lui Nebojenko, 'apele nu trebuie tulburate'. Regiunile estice 'nu vor pleca nicăieri', acestea vor rămâne în componenţa Ucrainei chiar dacă va fi votată noua lege privind limbile minorităţilor, în timp ce 'Transcarpatia şi (regiunea) Cernăuţi ar putea încerca să plece'. În context, potrivit sursei citate, analistul ucrainean afirmă că la putere în Ungaria, dar şi în România se află naţionalişti, care nu-şi ascund intenţia de a-şi revendica teritoriile care altădată erau incluse în graniţele acestor ţări.

În schimb, în opinia deputatului de opoziţie Viaceslav Kirilenko, 'sub pretextul problemei minorităţilor naţionale, Partidul Regiunilor încearcă să dea undă verde limbii ruse şi să legalizeze astfel situaţia când în ţară există două limbi de stat'. Însă, potrivit lui Kirilenko, această iniţiativă va dinamita societatea ucraineană, împotrivă pronunţându-se şi numeroase forţe politice.

De asemenea, deputatul ucrainean atrage atenţia asupra faptului că noul proiect de lege ar putea fi gândit de Partidul Regiunilor ca un fel de concesie făcută Rusiei, în speranţa de a primi avantaje în negocierile pe marginea livrărilor de gaz sau a Uniunii Vamale.