EXCLUSIV. Economist: „Reducerea CAS vine prea târziu şi în urma unor măsuri fiscale care o anulează din start” (interviu)

"Această reducere de taxă este praf în ochi. Au mărit alte taxe ca să reducă altă taxă. De fapt Guvernul mută o taxă într-o altă taxă. Taxele importante se măresc sau rămân mari, precum TVA-ul. Măsura se înscrie în linia electoratei sau a programului Prima maşină pentru tineri”, afirmă economistul Cristian Păun într-un interviu acordat Epoch Times. În opinia sa, doar printr-un program credibil de reducere a unor cheltuieli de funcţionare a statului se poate ajunge la o relaxare fiscală autentică şi la mai mulţi bani la buget.

Ce efecte va avea reducerea CAS cu 5% asupra angajatorilor şi asupra bugetului de stat în opinia Dvs.?

Înainte de toate trebuie spus că guvernele trebuie să pună mai presus bugetul angajatorilor/angajaţilor decât bugetul de stat. Veniturile la bugetul de stat sunt impropriu numite venituri. Ele sunt veniturile noastre pe care, prin inflaţie sau taxe, statul le ia fără să ne întrebe de sănătate şi pe care apoi le redistribuie după bunul său plac, de cele mai multe ori politic şi în răspărul nevoilor contribuabililor.

România continuă să fie un ”iad” fiscal (paralela cu paradisurile fiscale) prin comparaţie cu ţările din jur. O reducere de CAS va mai alina din suferinţa mediului de afaceri, fără a anula însă efectele negative produse asupra economiei reale de unul dintre cele mai ostile pachete de măsuri din ultimii ani: creşteri de taxe, introduceri de taxe noi (supraacciza, taxa pe stâlp), menţinerea unor taxe mari (TVA mărit în criză fără a mai fi redus atunci când am scăpat de ea).

Este clar pentru mine că bugetul statului va avea o problemă. Dar asta nu înseamnă că ar trebui neapărat să fie grija noastră. Un guvern care rămâne fără resurse va trebui să fie şi mai cumpătat cu alocările sale. Evident că sursa aceasta trebuie găsită în eficientizarea statului, în reformarea sa, de ce nu şi în diminuarea statului atât prin redimensionarea numărului de instituţii (ministere, agenţii guvernamentale) cât şi prin retragerea statului din piaţă şi din controlul asupra mijloacelor de producţie (mă refer aici la companiile de stat).

Cum va fi compensată această măsură? Se vorbeşte deja despre noi taxe pe maşini şi proprietăţi, prin noul cod fiscal, care ar anula câştigul pentru mediul de afaceri.

Deja guvernul a ”compensat” această măsură prin măsuri îndreptate împotriva mediului de afaceri şi pieţei (reamintesc taxele mărite, nou introduse, salariul minim pe economie). După ce sistematic ai ”mărit baza de impozitare” alergând cu limba scoasă după orice contribuabil bun de stors de bani, această reducere de taxe e praf în ochi. Ai mărit alte taxe ca să reduci altă taxă. De fapt Guvernul mută o taxă într-o altă taxă. Când a promis electoratului reducerea CAS, a promis-o fără alte taxe mărite sau fără să spună că va introduce alte taxe noi. Drama este ca prin mărirea taxelor nu s-au obţinut şi nu se vor obţine niciodată mai mulţi bani la bugetul de stat. Deci dacă Guvernul a mizat pe faptul că va putea reduce CAS din creşterea unor taxe în prealabil sau introducerea de taxe noi pe termen lung se înşală. Deja companii străine care depind de taxa de stâlp şi-au anunţat diminuarea activităţii pe piaţa românească, o reacţie cât se poate de logică din punct de vedere economic. Dacă spaţiul fiscal nu se obţine din reformarea statului, ci din alte taxe sau din sporirea datoriei publice, nu am făcut nimic. Guvernul doar ne va păcăli cu aerul liberal asociat guvernării sale.

Va creşte colectarea la bugetul de stat şi va scădea evaziunea fiscală prin această măsură? Vor fi create locuri de muncă noi, aşa cum susţin premierul şi ministrul Finanţelor?

Greu de crezut. Iadul fiscal din România nu stă în cele 5 puncte procentuale din CAS. Dacă vrem să vedem în România repede o economie care duduie trebuie să o ridicăm din mijlocul clasamentelor internaţionale care ne vorbesc despre corupţie, libertate economică. Şi asta nu se poate face doar cu un CAS mai mic. Deocamdată România este relativ izolată de ceea ce se întâmplă bun în economiile dezvoltate sau emergente. Faptul că guvernul mai scoate taxe sau comasează taxe e praf în ochi. Taxele importante se măresc sau rămân mari (a se vedea TVA).

Mediul de afaceri din România este mai degrabă ostil antreprenorilor şi nu încurajează deloc iniţiativa privată. Gândiţi-vă doar că dacă vreţi să plecaţi cu dividend acasă dintr-o afacere, statul percepe din profitul net aproape 30% şmechereşte: pune 16% impozit pe profitul declarat de companie şi apoi mai pune 16% impozit pe venitul încasat sub formă de dividend. Este enorm.

”Nu am văzut guvernare mai obsedată de voturi şi mai orientată pe păcălirea electoratului”

Prin urmare reducerea CAS cu 5% nu este o măsură sustenabilă, ci doar una electorală în perspectiva alegerilor prezidenţiale?

Evident că da. Nu am văzut guvernare mai obsedată de voturi şi mai orientată pe păcălirea electoratului. Măsura se înscrie în linia „electoratei” sau ”prima maşină” pentru tineri. E o măsură clar bună, doar că vine prea târziu şi în urma unor măsuri fiscale care o anulează din start (a se vedea de câte ori a fost modificat codul fiscal în ultimii ani).

Ce importanţă are MTO-ul invocat de preşedintele Băsescu în reducerea CAS?

Are şi nu prea. Noi acum suntem parte dintr-un tratat fiscal la care am aderat împreună cu alte ţări din UE. Nu mai putem guverna de capul nostru pentru că riscăm să contagiem pe cei alături de care convieţuim în momentul de faţă. E clar că avem nevoie de spaţiu fiscal şi de rezerve bugetare pentru a putea lua măsuri de relaxare fiscală.

Dar nu aş fi aşa de încrâncenat pentru că altfel am cădea în cealaltă pantă: în România nu va fi niciodată loc decât de creşteri de taxe pentru că nu vom avea niciodată MTO sau spaţiu fiscal. Cu un program credibil de reducere a unor cheltuieli de funcţionare a statului se poate ajunge şi la relaxare fiscală. De aici ar trebui să apară resursele necesare. Altfel măsura de relaxare fiscală e praf în ochi sau chiar produce pagube în părţile sensibile ale societăţii româneşti (pensionari, cei care sunt cazuri sociale etc.).

Va avea măsura un efect de multiplicare benefic?

Orice măsură de relaxare fiscală are un efect de multiplicare benefic. Din păcate efectul e unul pe termen lung, sau mai lung decât obligaţiile pe care le are de plătit Guvernul (pensii şi salariile bugetarilor). Tocmai de aceea e vital ca acest efect benefic să fie apărat şi să avem răbdare. Pentru a obţine timpul necesar, este important ca relaxarea fiscală să vină din reforme autentice care eficientizează statul sau reduc intervenţia statului în anumite zone din economie (prin privatizare, prin simplificarea aparatului de stat, prin modernizarea statului etc.).

Cristian Păun este profesor dr. universitar la ASE Bucureşti şi preşedinte al Societăţii Române de Economie.