Europa va sprijini ţările Parteneriatului Estic în războaiele comerciale cu Rusia (Kommersant)

Conducerea Uniunii Europene (UE) este gata să intervină în războaiele comerciale dintre Rusia şi foste republici sovietice. Un prim pas ar putea fi majorarea de către Bruxelles a cotelor la importurile de vinuri moldoveneşti. Scopul este de a compensa pierderile pe care Chişinăul le-a suferit şi le va suferi de pe urma închiderii pieţei ruseşti. Intenţia UE de a lua asemenea măsuri a fost anunţată de comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Fule, într-un interviu acordat Kommersant-Ucraina. Din declaraţiile lui Fule se poate trage concluzia că paşi asemănători ar putea fi întreprinşi de Comisia Europeană şi în relaţia cu Ucraina, dacă, după semnarea Acordului de asociere cu UE, Kievul va deveni ţinta unor 'presiuni nejustificate' din partea Rusiei.

'Dacă partenerii noştri devin ţinte ale unor presiuni nejustificate din partea vreunei părţi, inclusiv, desigur, din partea Rusiei, şi dacă acest lucru are legătură cu aspiraţia partenerilor noştri de a semna sau parafa Acordul de asociere cu UE, Bruxellesul trebuie să găsească posibilitatea de a compensa pierderile lor', a declarat Fule.

Interviul lui Fule a fost prilejuit de intrarea în etapa finală a negocierilor pe marginea Acordului de asociere dintre Ucraina şi UE. Miercuri, proiectul documentului a fost aprobat de cabinetul de miniştri al Ucrainei, iar înainte de aceasta preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a declarat că Ucraina 'nu trebuie să opună problemele integrării europene şi cele privind construcţia de relaţii strategice cu ţările comunităţii eurasiatice'. Cu toate acestea, şi la Moscova, şi la Bruxelles situaţia este văzută altfel. Aceasta înseamnă că ţările din Parteneriatul Estic vor trebui să se decidă şi să opteze fie pentru integrarea europeană, fie pentru participarea la Uniunea Vamală iniţiată de Moscova.

'Statutul de membru în Uniunea Vamală este într-adevăr incompatibil cu acordurile privind crearea unor zone aprofundate şi complexe de liber schimb, acorduri pe marginea cărora purtăm negocieri cu Ucraina, Moldova, Georgia şi Armenia', a explicat Fule, precizând că 'nu este vorba nici despre diferenţe ideologice, nici despre o confruntare între două blocuri economice'.

Comisarul european a atenţionat că orice formă de presiune la adresa ţărilor-partenere ale UE sunt considerate 'inadmisibile' la Bruxelles, fie că este vorba despre 'abuzarea de dreptul la formarea preţurilor la resurse energetice, crearea unor obstacole artificiale în faţa comerţului, promiterea de garanţii în domeniul apărării şi securităţii sau despre utilizarea în scopuri personale a conflictelor prelungite'. O rezoluţie corespunzătoare, care critică Rusia pentru presiunile exercitate asupra ţărilor Parteneriatului Estic, a fost deja adoptată, săptămâna trecută, de deputaţi ai Parlamentului European, aminteşte cotidianul rus Kommersant.

În cazul apariţiei de complicaţii în dialogul cu Moscova, UE este pregătită să manifeste 'solidaritate cu partenerii'. Potrivit publicaţiei ruse menţionate, o dovadă în acest sens poate constitui reacţia Bruxellesului la pretenţiile Rospotrebnadzor faţă de vinurile moldoveneşti. După ce Serviciul federal sanitar rus a introdus embargo asupra importurilor de vinuri moldoveneşti, UE a confirmat în mod operativ că 'va continua să importe vin şi alte produse din Republica Moldova şi chiar va analiza posibilitatea majorării cotelor la exportul de vin moldovenesc în UE'. Într-un interviu acordat Kommersant-Ucraina, Stefan Fule a confirmat că Bruxellesul 'a iniţiat deja procedura de majorare a cotelor la importurile de vinuri moldoveneşti'.

'Pe de o parte parte, indiferent de cât de fundamentată sau politică a fost decizia Rospotrebnadzor, trebuie ştiut că UE are norme şi standarde sanitare foarte ferme, care îngreunează jocurile politice în ceea ce priveşte exportul de vinuri moldoveneşti', a amintit experta Nadejda Arbatova, şefa secţiei de studii politice europene a Institutului de Relaţii Internaţionale de la Moscova. 'Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că în prezent UE şi Rusia au intrat într-o perioadă de concurenţă şi luptă pentru diverse ţări, care în loc să devină zone de cooperare reciproc avantajoasă şi de dezvoltare de noi proiecte s-au transformat într-un măr al discordiei', subliniază Arbatova.

În opinia expertei, 'modul în care se amplifică tensiunea din jurul semnării acordurilor de asociere cu o serie de ţări constituie un factor negativ şi în pentru relaţiile dintre UE şi Rusia, şi pentru stabilitatea din întreg spaţiul Comunităţii Statelor Independente (CSI)'.