Euro nu este iubit, dar puţini vor să renunţe la el (sondaj în opt ţări europene)

Potrivit unui sondaj realizat de ''Global Attitudes Project'' al ''Pew Research Center'' din Washington şi care va fi dat publicităţii marţi, la peste doi ani de criză a euro, cetăţenii din cinci ţări din zona euro, printre care şi Grecia, spun că moneda comună nu a fost un lucru bun pentru ei, dar cu toate acestea nu doresc să se reîntoarcă la vechile lor monede, informează cotidianul american The New York Times.

Sondajul, realizat în intervalul 17 martie-16 aprilie, a fost efectuat în opt ţări - Germania, Franţa, Italia, Spania şi Grecia membre ale zonei euro şi Marea Britanie, Polonia şi Republica Cehă nemembre ale zonei - şi a acoperit 75% din cele 500 de milioane de locuitori din UE. Au fost chestionate aproximativ 1.000 de persoane din fiecare ţară, iar marja de eroare de eşantionare variază de la plus sau minus trei la patru puncte procentuale.

Grecia, ţara cea mai expusă riscului de a ieşi din zona euro, simbolizează contradicţia menţionată. Deşi grecii sunt cei mai în măsură să spună că ţara lor a fost slăbită de integrarea economică europeană, totuşi sprijinul faţă de euro a fost cel mai mare, potrivit sondajului, arătând probabil preferinţele lor în contextul în care se îndreaptă spre noi alegeri parlamentare pe 17 iunie, care ar putea determina viitorul lor în uniunea monetară.

În pofida problemelor financiare cu care se confruntă Europa, majorităţi din cele cinci ţări din zona euro chestionate au fost pentru menţinerea monedei unice, variind de la 52% în Italia la 71% în Grecia, potrivit sondajului.

Studiul nu a explicat contradicţia aparentă din atitudinile oamenilor, dar Bruce Stokes, director de atitudini economice globale la Pew Research Center din Washington, a sugerat că aversiunea faţă de risc ar putea juca un rol. 'Îşi dau seama că ar fi un salt în necunoscut' pierderea euro, a afirmat el.

Sondajul a arătat, de asemenea, că Germania este ţara cea mai admirată iar cancelarul Angela Merkel liderul cel mai respectat, în pofida impulsului neînduplecat al acesteia pentru mai multă corectitudine fiscală în întreaga Europa. Cea mai puţin admirată a fost Grecia.

Sprijinul faţă de acordarea de planuri de salvare ţărilor afectate de criză a fost diferit în ceea ce pare a fi o inversare a percepţiilor populare. Sondajul a constatat că 49% dintre germani sunt în favoarea furnizării de ajutor, de la 42% când s-a pus întrebarea în urmă cu doi ani. Stokes a remarcat faptul că social democraţii de opoziţie şi Verzii, care au crescut în sondajele de opinie în Germania, au sprijinit în mare măsură integrarea europeană şi salvarea monedei euro, un lucru care nu este în general reflectat în declaraţiile lui Merkel şi ale guvernului ei de centru-dreapta.

În Franţa, unde îngrijorarea cu privire la situaţia economică a ţării a crescut, sprijinul faţă de planurile de salvare a scăzut la 44%, de la 53% în primăvara lui 2010.

'Există o legătură directă între percepţia asupra economiei şi percepţia asupra integrării', spune Stokes. 'Oamenii se află în mijlocul unei economii în declin şi sunt foarte supăraţi de acest lucru şi se pare că el influenţează dorinţa lor de a se ajuta reciproc, ceea ce are consecinţe', a precizat expertul.

Îndoielile cu privire la beneficiile aderării la UE par să fie în creştere aproape peste tot, în contextul în care criza euro trenează, indicând noi riscuri politice pentru liderii europeni care dezbat cum să stabilizeze moneda şi să asigure viitorul blocului.

Poate că nu este surprinzător faptul că excepţia de la tendinţă a fost Germania, unde economia s-a menţinut relativ bine iar şomajul este la cel mai scăzut nivel din perioada post-unificare.

În pofida colapsului virtual al economiei Greciei, 46% din greci au spus că moneda euro a fost un 'lucru bun' pentru ţara lor, restul fiind aproape împărţit între 'lucru rău', sau ''nici unul nici altul''. În Italia, doar 30% au apreciat că a fost un lucru bun şi doar 31% în Franţa.

Prin comparaţie, în toamna lui 2011 Eurobarometrul, realizat pentru Comisia Europeană, a constatat că 53% din întreaga Europă au fost în favoarea monedei unice, în scădere de la 63%, în primăvara lui 2007, înainte de începerea crizei financiare globale.

La întrebarea ce fel de pericol al problemelor economice din ţări precum Grecia şi Italia există la adresa lor acasă, 71% din germani şi 64% din francezi au declarat că pericolul este major. Întrebarea a fost pusă şi în SUA, unde doar 41% au menţionat un pericol major, potrivit sondajului Pew.

Modul de abordare a crizei a devenit un punct de divergenţă în Europa. Merkel a primit note mai mari, comparativ cu Sarkozy, de la francezi, în sondajul Pew, pentru modul cum a gestionat criza economică - 76% faţă de 56%. Ea s-a situat pe o poziţie de top în şapte din cele opt ţări şi pe poziţia cea mai scăzută în Grecia, unde doar 14% au aprobat performanţa ei. Sarkozy a primit 17% în această ţară.

Merkel 'pare a fi singurul punct de referinţă atunci când vine vorba de stabilitate', a declarat prin e-mail Rafal Trzaskowski, europarlamentar polonez şi conferenţiar în domeniul afacerilor europene. 'Dar şi criticile la adresa lui Merkel sunt în creştere - ea ar fi trebuit să reacţioneze mai devreme, mai energic şi să împartă povara într-un mod mult mai decisiv', a precizat el.

Mulţi greci sunt conştienţi de faptul că economia germană a beneficiat cel mai mult de pe urma euro iar băncile germane au jucat un rol în dezordinea în care se află acum Grecia, a spus Trzaskowski, dar acum oamenii pot auzi acelaşi lucru şi în Franţa şi ''uneori chiar în Polonia'.

Tensiunile din ultimii ani au estompat luciul de pe aderarea la UE chiar şi în noile state membre. În Polonia, doar 48% au spus că a fost un 'lucru bun', comparativ cu 63% în 2009. În Republica Cehă sprijinul a scăzut la 28% de la 45% în 2009

În vremuri de criză oamenii au mai puţină încredere, în general, în UE, este de părere Trzaskowski. În Polonia, sprijinul faţă de adoptarea euro s-a redus, deoarece oamenii văd construcţia acestuia ca fiind defectuoasă şi cred că moneda Poloniei, zlotul, a jucat un rol în atenuarea impactului crizei financiare globale asupra economiei poloneze, a adăugat el.