"Este pentru prima dată când vedem aşa ceva" - Telescopul James Webb descoperă o exoplanetă unică

Telescopul Spaţial James Webb (JWST) a descoperit o planetă extraterestră din apropiere, prima de acest fel, situată la aproximativ 100 de ani lumină de Pământ, şi care este învăluită într-un strat gros de vapori, informează Space.

Denumită GJ 9827 d, această lume este de aproximativ două ori mai mare decât Pământul, de trei ori mai masivă decât planeta noastră şi are o atmosferă compusă aproape în întregime din vapori de apă.

„Este pentru prima dată când vedem aşa ceva. Planeta pare să fie alcătuită în cea mai mare parte din vapori de apă fierbinte, ceea ce o transformă în ceea ce noi numim o 'lume a aburului'.

Pentru a fi clar, această planetă nu este ospitalieră cel puţin pentru tipurile de viaţă cu care suntem familiarizaţi pe Pământ”, a declarat Eshan Raul, membru al echipei şi fost student la Universitatea din Michigan, în prezent la Universitatea din Wisconsin-Madison.

Astronomii au speculat mult timp că ar putea exista „lumi cu aburi” precum GJ 9827 d, dar aceasta este prima dată când o astfel de exoplaneta a fost observată.

După cum subliniază Raul, este puţin probabil că această planetă să susţină viaţa, cel puţin aşa cum o înţelegem noi, dar ar putea ajuta astronomii să studieze alte exoplanete mici, între dimensiunea Pământului şi Neptun, care sunt locuibile.

Un pas uriaş

Echipa de studiu, condusă de Caroline Piaulet-Ghorayeb de la Institutul Trottier de Cercetare a Exoplanetelor din cadrul Universităţii din Montreal, a descoperit natura aburindă a lui GJ 9827 d folosind o tehnică numită „spectroscopie de transmisie”.

Spectroscopia de transmisie se bazează pe faptul că elementele şi substanţele chimice care le compun absorb şi emit lumină la lungimi de undă electromagnetice caracteristice. Atunci când lumina de la o stea străluceşte prin atmosfera unei planete, elementele din atmosfera respectivă absorb anumite lungimi de undă, lăsând „goluri” în spectrul luminos. Aceste goluri sunt „amprentele” anumitor elemente şi molecule din atmosfera respectivă.

Până în prezent, majoritatea exoplanetelor pe care astronomii le-au investigat folosind această metodă au avut atmosfere dominate de cele mai uşoare şi mai comune două elemente din univers, hidrogenul şi heliul. Acest lucru este similar cu atmosferele giganţilor gazoşi din sistemul solar Jupiter şi Saturn, dar diferă semnificativ de atmosfera complexă a Pământului şi de atmosferele care ar fi necesare pentru a susţine viaţa aşa cum o ştim noi.

„GJ 9827 d este prima planetă pe care detectăm o atmosferă bogată în molecule grele precum planetele terestre din sistemul solar. Acesta este un pas uriaş”, a afirmat Piaulet-Ghorayeb în declaraţie.

GJ 9827 d a fost descoperită pentru prima dată de telescopul spaţial Kepler în 2017. Exoplaneta este situată la doar 8,4 milioane de kilometri de steaua sa gazdă, GJ 9827, ceea ce reprezintă aproximativ 6% din distanţa dintre Pământ şi soare. Această apropiere înseamnă că GJ 9827 d completează o orbită în puţin peste şase zile terestre. Este a treia dintre cele trei exoplanete cunoscute descoperite în jurul acestei stele.

În 2023, telescopul spaţial Hubble a descoperit primele indicii tentante de vapori de apă în atmosfera lui GJ 9827 d. Sensibilitatea JWST şi a instrumentului său NIRISS (Near-Infrared Imager and Slitless Spectrograph) a permis echipei de studiu să descopere că această exoplanetă nu are doar indicii de vapori de apă, ci se scufundă metaforic în ei!

„A fost un moment foarte suprarealist. Căutam în mod special lumi cu apă pentru că se presupunea că acestea ar putea exista. Dacă acestea sunt reale, te face să te întrebi ce altceva ar mai putea fi acolo”, a declarat Raul.

Echipa crede că mai sunt multe lumi precum GJ 9827 d de descoperit, sugerând că planetele cu vapori şi lumile cu apă s-ar putea dovedi a fi foarte comune.

„În acest moment al carierei mele, pot să lucrez cu datele obţinute de la cel mai puternic telescop care a fost construit vreodată”, a concluzionat Raul. „Cred că demonstrează că nu a fost niciodată un moment mai bun pentru ca tinerii să se apuce de astronomie.”