Epidemie de bacterii consumatoare de carne în Japonia. Ce spun experţii despre prevenire

Pe măsură ce Japonia înregistrează un număr mare de turişti internaţionali în timpul sezonului de vacanţă de vară, oficialii din domeniul sănătăţii se confruntă cu o epidemie de infecţii cauzate de ceea ce este cunoscut sub numele de "bacterie consumatoare de carne".

În cadrul emisiunii "Sănătate 1+1", Xiaoxu Sean Lin, un expert american în virusologie şi microbiolog, a discutat despre simptomele, caracteristicile şi metodele de prevenire a acestor tipuri de infecţii.

"Bacteria consumatoare de carne” raportată recent în presă se referă de fapt la streptococul de grup A, a spus Lin. În cazurile severe, această infecţie eliberează enzime care dizolvă muşchii şi ţesuturile conjunctive, de unde şi numele său. Aceste cazuri grave pot duce la afecţiuni precum sindromul de şoc toxic streptococic (STSS), care are o rată de mortalitate de până la 30%.

Până la 30 iunie, Japonia a raportat 1.144 de cazuri de STSS în acest an, conform publicaţiei japoneze Yomiuri Shimbun. Acesta este cel mai mare număr de cazuri din ultimii aproape 25 de ani. Statisticile guvernamentale arată că, în ultimii cinci ani, numărul anual de cazuri de STSS a fost de obicei sub 1.000. În 2019, au existat 894 de cazuri, care au scăzut la un minim de 622 în 2021. Cu toate acestea, numărul a crescut din nou, în 2023 fiind raportate 941 de cazuri.

Numărul infecţiilor severe cu streptococ de grup A în Statele Unite a crescut în ultimul deceniu, arată datele Centrului american pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (CDC). În ultimii cinci ani, se estimează că în SUA s-au înregistrat anual între 20.000 şi 27.000 de cazuri de infecţii invazive cu streptococ de grup A, care au provocat anual între 1.800 şi 2.400 de decese.

Creşterea infecţiilor streptococice de grup A este legată de pandemia de COVID-19, care a slăbit sistemul imunitar al multor persoane, a declarat Lin. Odată cu relaxarea restricţiilor pandemice, oamenii sunt acum reexpuşi la un număr mai mare de agenţi patogeni. Cei cu sisteme imunitare mai slabe prezintă un risc mai mare de a dezvolta infecţii severe cauzate de bacteriile streptococului de grup A.

Simptomele sindromului de şoc toxic streptococic

Simptomele timpurii ale STSS includ:

- Febră şi frisoane

- Dureri musculare

- Greaţă şi vărsături

Simptomele severe se pot dezvolta în decurs de 24 până la 48 de ore de la infecţia iniţială, incluzând:

- Tensiune arterială scăzută

- Tahicardie (bătăi rapide ale inimii)

- Tahipnee (respiraţie rapidă)

- Insuficienţă organică: insuficienţa renală se poate prezenta ca o incapacitate de a urina, în timp ce insuficienţa hepatică poate provoca sângerări semnificative sau vânătăi şi icter (îngălbenirea pielii şi a ochilor).

STSS apare atunci când proteinele toxice ale streptococului de grup A intra în fluxul sanguin şi declanşează un răspuns sistemic, a spus Lin. Aceste proteine pot induce o furtună de citokine, ducând la dilatarea generalizată a vaselor de sânge şi la o scădere bruscă a tensiunii arteriale. Acest lucru poate, la rândul său, să ducă la şoc şi la o aprovizionare insuficientă cu sânge a diferitelor organe.

Odată dezvoltat, STSS poate progresa rapid, provocând simptome severe şi putând duce la deces. Diagnosticul şi tratamentul precoce sunt cruciale, a declarat Lin. Vestea bună este că streptococul de grup A are o rezistenţă scăzută la antibiotice, făcând multe antibiotice eficiente.

Caracteristicile fasciitei necrotizante

O afecţiune severă care poate rezulta în urma unei infecţii cu streptococ de grup A este fasciita necrotizantă. Fascia, care se află între piele şi muşchi, are rolul de a proteja ţesutul muscular. Dacă bacteriile pătrund printr-o rană cutanată, ele se pot răspândi rapid de-a lungul fasciei, potrivit lui Lin.

Pacienţii cu fasciită necrozantă prezintă de obicei roşeaţă, umflături şi durere în zona afectată. Un semn clinic mai revelator este faptul că chiar şi zonele de piele fără roşeaţă sau umflături vizibile sunt dureroase la atingere, indicând faptul că infecţia bacteriană se răspândeşte rapid şi poate duce în curând la necroza ţesutului.

Tratamentul prompt este esenţial pentru fasciita necrozantă, a afirmat Lin. Dacă ţesutul devine necrotic, este necesar debridarea (îndepărtarea ţesutului afectat). Această procedură este dureroasă şi duce la o recuperare lungă şi dificilă, cu cicatrici. În cazurile severe, poate fi necesară amputarea.

Metode de tratament şi prevenire

Medicii tratează în primul rând infecţiile streptococice de grup A cu antibiotice precum penicilina şi clindamicina, a declarat Lin. Pentru cazurile mai grave, a adăugat el, imunoglobulina intravenoasă poate fi utilizată ca tratament de urgenţă.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale din Japonia, deşi antibioticele sunt prima linie de apărare, acestea sunt adesea insuficiente şi este necesară o intervenţie chirurgicală de urgenţă pentru a îndepărta ţesutul necrotic.

În prezent, nu există niciun vaccin disponibil pentru a preveni eficient infecţiile cu streptococ de grup A.

Copiii mici, persoanele de peste 50 de ani şi cele cu diabet sunt considerate grupuri cu risc ridicat din cauza sistemelor lor imunitare mai slabe, ceea ce le face mai sensibile la infecţiile cu streptococ de grup A, a declarat Lin.

Riscul de infecţie streptococică de grup A creşte odată cu vârsta. Datele arată că rata de infecţie este de 8,3 cazuri la 100.000 de persoane în grupa de vârstă 50-64 de ani, crescând la 10,4 cazuri în grupa de vârstă 65-74 de ani, 11,2 cazuri în grupa de vârstă 75-84 de ani şi ajungând la 15,2 cazuri la cei cu vârstă de 85 de ani şi peste.

Streptococul de grup A se transmite de obicei prin picături respiratorii sau prin contact direct cu răni infectate, a spus Lin.

Pentru a preveni infectarea cu această "bacterie consumatoare de carne", Lin recomandă următoarele măsuri:

- Menţineţi o bună igienă: purtaţi măşti şi spălaţi-vă pe mâini frecvent.

- Prioritizează sănătatea: odihniţi-vă suficient, consumaţi o dietă echilibrată şi întăriţi-vă sistemul imunitar.

- Protejaţi rănile deschise: evitaţi să înotaţi pe plaje sau în piscine dacă aveţi răni pe piele.

- Manipulaţi în siguranţă fructele de mare: consumaţi numai fructe de mare bine gătite şi purtaţi mănuşi atunci când manipulaţi crustacee pentru a preveni tăieturile şi a reduce riscul de infecţie.