Elveţienii ar putea impune cote chiar şi imigranţilor bogaţi din UE

Cetăţenii elveţieni vor decide duminică dacă ţara lor va impune cote imigranţilor, în cadrul unui scrutin controversat, care ameninţă să tensioneze şi mai mult relaţia deja sensibilă a Elveţiei cu UE, relatează Financial Times.

Deşi Elveţia impune cote numărului de imigranţi din afara UE, în conformitate cu un acord semnat în 1999, elveţienii şi cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a circula liber între cele două teritorii.

Cu toate acestea, în cazul în care alegătorii vor aproba o iniţiativă propusă de Partidul Popular Elveţian (SVP, ultraconservator), guvernul va trebui să extindă sistemul de cote pentru a acoperi şi sosirile din statele UE. De asemenea, ţara ar putea restricţiona drepturile imigranţilor la ajutoare sociale şi limita câţi membri ai familiei pot aduce aceştia în Elveţia.

Iniţiativa este o nouă confirmare a problemei sensibile pe care o reprezintă statutul imigranţilor într-o Europă lovită de criză, în condiţiile în care în Marea Britanie şi Germania politicienii pleacă urechea la temerile alegătorilor în privinţa unui val de lucrători săraci, slab calificaţi din Europa de Est.

Cu toate acestea, în Elveţia, dezbaterea are loc cu o notă locală distinctă. Propunerile nu vizează în principal lucrătorii din România şi Bulgaria - cele mai sărace state membre ale UE, care nu au încă acces deplin la piaţa elveţiană a muncii -, ci mai degrabă lucrătorii cu înaltă calificare.

Excluderea acestora ar marca o schimbare izbitoare pentru o ţară îndelung timp considerată un mediu propice afacerilor, a cărei pletoră de companii multinaţionale se bazează pe imigraţie pentru a-şi asigura personalul.

Măsura ar putea avea, de asemenea, consecinţe grave pentru relaţiile Elveţiei cu UE, deoarece ar încălca termenii acordului din 1999. În consecinţă, Bruxellesul ar putea face uz de dreptul de a anula şi alte acorduri semnate cu Elveţia, inclusiv acorduri care reglementează accesul la diverse sectoare ale pieţei UE - o lovitură dureroasă pentru economia elveţiană, orientată spre export.

Deşi sprijinul public pentru iniţiativă a fost iniţial modest, în ultimul timp situaţia s-a schimbat. Astfel, un sondaj realizat de institutul de cercetare GFS din Berna a constatat că opoziţia faţă de această măsură a scăzut de la 55% la începutul anului, la 50% săptămâna trecută. Între timp, sprijinul a crescut de la 37% la 43%.

În ultimii ani, afluxul net de imigranţi în Elveţia s-a situat între 60.000 şi 80.000 pe an, o cifră semnificativă pentru o ţară de doar 8 milioane de locuitori. În prezent, aproape o cincime din locuitorii ţării sunt străini.

Susţinătorii iniţiativei subliniază că afluxul de imigranţi este responsabil pentru o serie de probleme, care variază de la creşterea preţurilor la locuinţe, la şcoli şi trenuri supraîncărcate şi la presiuni asupra sistemului social al Elveţiei.

Pe de altă parte, Elveţia este singura ţară din Europa unde imigranţii sunt, în medie, mai bine educaţi decât populaţia locală.

Oponenţii iniţiativei văd lucrurile diferit, subliniind că firmele gigant care alimentează economia elveţiană - cum ar fi Novartis, ABB şi Nestlé - au nevoie de angajaţi din străinătate, deoarece Elveţia nu furnizează suficienţi lucrători cu un nivel înalt de calificare.