Elveţia - acord secret cu China, ofiţerii securităţii chineze acţionau underground în ţară, puteau ieşi în Europa

Un acord sino-elveţian secret a fost expus recent, dezvăluind faptul că agenţilor chinezi ai Securităţii Statului li s-a permis să călătorească în Elveţia fără supraveghere şi să ancheteze chinezi.

Safeguard Defenders, un ONG pentru drepturile omului axat pe Asia, a publicat traducerea oficială în limba engleză a acordului într-un raport publicat pe 9 decembrie. „Acordul de readmisie” de cinci ani, care a intrat în vigoare în decembrie 2015 şi a expirat pe 7 decembrie 2020, stabilea condiţii ca agenţii chinezi să călătorească în Elveţia şi să efectueze interviuri cu cetăţeni chinezi pe care guvernul elveţian intenţiona să îi deporteze.

În general, acordurile "de readmisie" sunt o parte obişnuită a dreptului internaţional. Conform raportului, aceste acorduri permit guvernelor să comunice între ele informaţii despre cei care migrează ilegal. Unele acorduri includ, de asemenea, condiţii care permit unui guvern să trimită un reprezentant sau agent pentru a însoţi cetăţenii în timpul deportării.

Dar Safeguard Defenders a declarat că analiza sa a arătat că „acordul cu China, care a fost păstrat secret sub motive false, nu are nimic de-a face cu aceste acorduri de readmisie normale - ci este complet diferit”.

Acordul sino-elveţian nu a fost cunoscut public decât în ​​luna august a acestui an, când ziarul elveţian Neue Zürcher Zeitung în limba germană l-a publicat. Oficialii s-au întrebat de ce autorităţile elveţiene au ales să nu publice acordul - întrucât ţara a semnat peste 50 de acorduri similare cu alte guverne şi jurisdicţii, care sunt vizibile public pe site-ul guvernului elveţian.

Conform condiţiilor acordului cu China, agenţii chinezi puteau petrece până la două săptămâni în Elveţia după ce erau invitaţi de autorităţile elveţiene să se ocupe de „identificarea presupuşilor cetăţeni chinezi cu şedere ilegală în Elveţia”.

Agenţii chinezi transmiteau un raport autorităţilor elveţiene. Apoi, oficialii elveţieni foloseau raportul, consultându-se cu ambasada Chinei, pentru a stabili dacă suspecţii trebuiau deportaţi.

Dar Safeguard Defenders a subliniat că acordul „nu prevedea ca Elveţia să efectueze vreo verificare a informaţiilor furnizate de agenţii chinezi”.

ONG-ul a subliniat, de asemenea, alte clauze discutabile din acord: autorităţile elveţiene nu putea avea dreptul de a refuza agenţii trimişi de China în Elveţia şi au fost de acord să păstreze secretele identităţile agenţilor. Mai mult, aceştia nu au erau nevoiţi să îşi declare statutul sau să semnaleze că se află în ţară în nici un fel oficial. Practic ei invadau Elveţia incognito.

„Niciun acord cu o altă ţară sau regiune nu are acest tip de aranjament”, a declarat Safeguard Defenders.

De exemplu, acordul Elveţiei cu Marea Britanie solicită ca oficialii britanici să fie aprobaţi de autorităţile elveţiene înainte ca aceştia să poată intra în Elveţia şi trebuie să intre într-o capacitate deschisă, oficială, potrivit raportului.

Safeguard Defenders a remarcat, de asemenea, o ciudăţenie în acordul chinez: acesta a fost semnat cu Ministerul Securităţii Publice din China, agenţia care supraveghează forţa de represiune a Partidului Comunist Chinez. Cu alte ţări, acordurile sunt semnate cu departamentul de imigrare sau o agenţie echivalentă care semnează acorduri de readmisie.

Mai mult, acordul chinez nu avea garanţii pentru protecţia drepturilor legale ale refugiaţilor, care se găsesc în mod obişnuit în alte acorduri de readmisie, potrivit raportului.

Secretariatul elveţian pentru migraţie a apărat acordul, spunând că este necesar să se trimită înapoi străini intraţi ilegal. Agenţia elveţiană a mai menionat că acordul a fost folosit o singură dată, când 13 persoane din China, inclusiv patru solicitanţi de azil, au fost deportaţi în 2016.

Preocupări

Safeguard Defenders a exprimat multiple îngrijorări cu privire la acord, cum ar fi faptul că agenţilor chinezi li s-ar putea acorda vize turistice obişnuite, deoarece vizitele lor puteau fi incognito. O astfel de viză oferă călătorului acces în alte ţări europene din spaţiul Schengen, astfel că agenţii chinezi puteau călători liber într-o mare parte din Europa.

O altă preocupare a fost că poliţia politică a Partidului semnase acordul, ceea ce înseamnă că Beijingul „cu siguranţă” nu trimitea ofiţeri obişnuiţi de imigrare, a adăugat ONG-ul.

În 2014, regimul chinez a anunţat o campanie cunoscută sub numele de „Operaţiunea Fox Hunt” pentru a repatria fugarii, disidenţii şi oficialii chinezi care fugeau de Partidul Comunist Chinez. Campania a fost iniţiată de Ministerul Securităţii Publice.

Pentru desfăşurarea campaniei, regimul chinez s-a „angajat în practici neaprobate, unilaterale şi ilegale, inclusiv constrângere, extorcare şi intimidare, vizând aceste ţinte 'evadaţii' şi familiile lor - pentru a constrânge cooperarea sau auto-repatrierea în RPC. [Republica Populară Chineză]”, au declarat procurorii americani cu privire la un caz penal recent ce a implicat opt ​​presupuşi agenţi ai Partidului, care au fost inculpaţi pentru încercarea de a constrânge un rezident din New Jersey să se întoarcă în China. Cinci dintre cei opt au fost arestaţi în Statele Unite, în timp ce restul de trei sunt în libertate în China.

În august, Grupul de lucru al ONU pentru dispariţiile forţate sau involuntare a prezentat un raport Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, exprimând îngrijorarea că Beijingul a folosit „răpiri extrateritoriale şi returnări forţate” pentru a repatria cetăţenii chinezi.

"Se crede că până la 300 de uiguri au fost returnaţi cu forţa în China din 16 ţări diferite din 2004", potrivit raportului ONU.

Cunoscutul activist Joshua Wong, din Hong Kong, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la acordul elveţian în august, după ce a izbucnit scandalul, atrăgând atenţia că are „implicaţii grave” pentru disidenţii chinezi fugiţi în Occident.

"Ca să nu mai vorbim că disidenţii din exil, #Hongkongers sau chiar #Taiwanese ar putea ajunge sub presiunea agenţilor acoperiţi ai securităţii şi puteau fi extrădaţi la instanţele #China", a scris Wong, pe contul său de Twitter.