Egiptul se întoarce la urne pentru noua Constituţie

Egiptul se întoarce la vot, ocazie întâmpinată cu o bombă care a explodat marţi dimineaţă, fără să provoace răniţi, în districtul Inbaba din Cairo. Marţi şi miercuri, mai mult de 52 de milioane de alegători sunt chemaţi să voteze într-un referendum asupra noii Constituţii, pentru a treia oară de la revoluţia din 25 ianuarie 2011, relatează La Stampa.

În cazul în care va prevala „da”, aşa cum este probabil, noua constituţie o va înlocui pe cea cu amprentă puternic islamistă aprobată de către fostul preşedinte Morsi acum un an şi care a trecut cu 63,8% (dar cu o prezenţă la urne de 32,9 %). Un aflux masiv la urne ar confirma guvernul interimar şi operaţiunea armatei care în vara anului trecut l-a destituit pe primul preşedinte ales în mod legal în Egipt.

Din punct de vedere economic ţara este pe marginea prăpastiei, iar momentan depinde doar de banii „pompaţi” din zona Golfului (cu excepţia Qatarului care este pro-Frăţia Musulmană). Cea mai mare parte a populaţiei cere securitate şi susţine forţele armate (mai mult de 90%,), mulţi ar dori să-l vadă preşedinte pe ministrul apărării Sisi (care încă nu şi-a retras rezervele cu privire la candidatura sa). Securitatea la secţiile de votare, în faţa cărora ies în evidenţă afişe pe care scrie „DA constituţiei, NU terorismului", este masivă: 200.000 de poliţişti, 150 de trupe de securitate naţională şi 200 de unităţi de luptă.

Noua constituţie - pentru validarea căreia au fost admise la secţiile de votare ca observatori unele ONG-uri internaţionale, inclusiv Centrul Carter - redimensionează articolele cu amprentă islamistă şi consolidează instituţiile şi protecţia drepturilor omului, dar lasă o putere enormă în mâinile armatei. În timp ce susţinătorii Frăţiei Musulmane (ai cărei lideri sunt toţi în închisoare) protestează şi invită la boicot (mişcarea a fost declarată teroristă), liberalii sunt în mare parte de acord să voteze, dar se tem de o derivă autoritar-fascistă.

Printre articolele cele mai dezbătute se află cele referitoare la: mandatul preşedintelui de patru ani şi posibilitatea punerii acestuia sub acuzare de către parlament, Islamul să rămână religie de stat dar minorităţile să fie protejate, garantarea egalităţii între femei şi bărbaţi, interzicerea partidelor etnice sau religioase, numirea ministrului apărării de către armată şi rămânerea acestuia în funcţie pentru două mandate prezidenţiale.