Efectul chirie de 54.000 € pe lună: Diana Buzoianu a cerut raport despre toate clădirile administrate de instituţiile de la Mediu

După ce a descoperit cazul Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), care plăteşte o chirie de 54.000 de euro pe lună, deşi a avut buget pentru cumpărarea unui spaţiu pentru sediu, ministra USR a Mediului, Diana Buzoianu, a cerut inventarul tuturor clădirilor administrate de instituţiile subordonate ministerului.

Sunt aşteptate, totodată, concluziile Corpului de control pe care l-a trimis la ANAR pentru a vedea de ce nu au atras niciun euro din fondurile europene din PNRR pentru baraje, diguri şi poldere.

„Am cerut această listă pentru că vreau să-mi dau seama dacă există risipă, dacă mai există şi la alte instituţii hoteluri de patru stele gestionate cu lipsă de profit, precum cel de la Romsilva. Şi am cerut lista şi dintr-o perspectivă strictă de funcţionare, să vedem dacă avem clădiri care pot fi folosite într-un mod mai util”, precizează Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a dezvăluit că ANAR, care are 270 de angajaţi, plăteşte pentru sediu în centrul Bucureştiului, într-o clădire istorică proprietate privată, suma de 54.000 de euro pe lună.

„Am avut o discuţie şi cu reprezentanţii Apele Române şi mi-au confirmat suma. Anul trecut, au primit în buget 75 de milioane de lei pentru a achiziţiona un sediu, ca să nu mai plătească chiria, dar ne-au explicat că achiziţia nu s-a mai finalizat. Eu o să le trimit o cerere expresă să înceapă să analizeze să găsească un sediu, pentru că înţeleg că este la final contractul actual. În niciun caz nu se poate justifica suma de 54.000 de euro pe lună, e exorbitant, aberant. Cât despre cele 75 de milioane de lei, e frumos să viseze la sediu de 6.000 de metri pătraţi, dar ar fi dublu ca suprafaţă alocată per angajat faţă de marile companii din România”, a precizat Diana Buzoianu.

Ministra Mediului a trimis, săptămâna trecută, Corpul de control la Apele Române pentru a verifica atât schema de personal şi modalitatea de efectuare a controalelor în teren, cât şi motivele pentru care nu a reuşit instituţia să atragă fonduri europene.

„Apele Române” aveau la dispoziţie prin PNRR peste 350 de milioane de euro pentru diguri, baraje şi poldere. Bilanţul este însă unul dramatic: 0 km de diguri din peste 400 de km asumaţi, 0 baraje din 13 pentru care existau fonduri, un singur polder (în curs de realizare) din 13.