Economist: România pierde miliarde din PNRR. Este de neînchipuit cum ne batem joc de fondurile europene
România pierde miliarde din PNRR, aceasta în condiţiile în care Guvernul nu are bani nici măcar să indexeze pensiile, arată, într-un interviu la B1 Tv, profesorul universitar de economie Cristian Păun.
Vorbind despre ajutorul de 800 de lei promis de Guvern pensionarilor cu venituri mici, Păun a explicat că soluţiile ar fi trebuit să fie cu totul altele: "Eu aş fi renunţat complet la măsura de subvenţionare a preţului energiei electrice pentru populaţie şi aş fi introdus rapid un program social pentru cei care au venituri mici, inclusiv pensionari cu venituri mici, şi pe aceştia i-aş fi ajutat cu vouchere de energie sau alte forme de ajutor astfel încât să poată să-şi plătească în continuare facturile la curent electric, iar sumele de bani foarte importante care ar fi fost eliberate de această schemă ar fi putut fi redirecţionate către majorarea pensiilor conform legii", spune economistul.
Redăm dialogul din platou
Jurnalist: Domnule Păun, aşadar, cum vedeţi dumneavoastră acest sprijin acordat pensionarilor? Este vorba aşadar despre două milioane şi jumătate de pensionari, care vor primi undeva la 800 de lei împărţiţi şi aceştia în două tranşe.
Deci dacă împărţim la 12 luni, cred că ne putem da seama că sunt undeva la câteva zeci de lei pe care îi primesc pensionarii. În ciuda acelei indexări, care a fost mult promisă de guvernul Ciolacu, şi iată că n-a mai avut loc.
Cristian Păun: Sigur, acea indexare, venită la pachet şi cu aplicarea noii legi a pensiilor, era nesustenabilă. Deci nu existau bani pentru aşa ceva, deşi a fost promisă din primul moment în care a fost promisă respectiva indexare, neavând fondurile necesare, practic acea măsură nu putea fi pusă în aplicare.
Deci cel care le-a promis, cumva a minţit, a înşelat, ştia că nu poate să facă treaba asta, i-a dus cu vorba pe pensionari, care sunt oamenii cu cele mai mari probleme în momentul de faţă datorită inflaţiei şi cumva putem să spunem că în acest moment situaţia lor este foarte complicată, iar acest ajutor care se acordă, pe lângă faptul că este foarte, foarte mic prin comparaţie cu ceea ce se întâmplă la nivelul preţurilor coşului de consum al unui pensionar, este şi un pic nedreaptă, pentru că se consideră pensie mică doar acea pensie sub 2.574 de lei.
Cel care are pensie 2.600-2.650 nu o să primească aşa ceva şi, practic, cei cu pensii mai mici ca el o să ajungă să aibă pensie mai mare decât el, deci este şi un pic nedreaptă pentru o parte dintre pensionari, care şi ei au pensii foarte mici.
Din punctul meu de vedere, eu aş fi făcut altfel. Eu aş fi renunţat complet la măsura de subvenţionare a preţului energiei electrice pentru populaţie şi aş fi introdus rapid un program social pentru cei care au venituri mici, inclusiv pensionari cu venituri mici, şi pe aceştia i-aş fi ajutat cu vouchere de energie sau alte forme de ajutor astfel încât să poată să-şi plătească în continuare facturile la curent electric, iar sumele de bani foarte importante care ar fi fost eliberate de această schemă ar fi putut fi redirecţionate către majorarea pensiilor conform legii.
Poate nu erau de ajuns, dar măcar se putea indexa pensia cu un procent, două, trei şi nu aplicată o astfel de măsură care, exact cum aţi spus şi dumneavoastră este praf în ochi şi, de fapt, va fi foarte repede absorbită de inflaţia din acest an.
Deci, cred că ar trebui în continuare făcut ceva pentru cei cu venituri mici şi foarte mici, şi în special pentru pensionari, că ei nu au doar problema pensiilor. Ei au, de exemplu, în momentul de faţă şi problema medicamentelor.
Nu găsesc medicamente în farmacii. Au tratamente în derulare şi se duc în farmacii şi li se spune din farmacie nu avem aceste produse.
Farmaciile sunt pline de şampoane de păr şi de deodorante, dar nu sunt pline de medicamente.
Sunt pline de siropuri şi ceaiuri şi metode naturiste dar când vine vorba să cauţi un medicament pentru copii sau pentru bătrâni, că tot este sezonul răcelilor, medicamentele acelea lipsesc cu desăvârşire.
Asta este o problemă gravă. Deci, sunt foarte multe probleme pe care guvernul ar trebui să le rezolve şi pe care, din păcate, le rezolvă într-un fel destul de complicat.
Da, este o problemă a deficitului. De asta este foarte important să reprioritizăm cheltuielile guvernului şi trebuie neapărat să facem acele reforme necesare mai ales în aparatul administrativ al statului român unde avem 700.000 de angajaţi pentru a putea în continuare oferi ceea ce trebuie să ofere un stat modern. Educaţie, sănătate, siguranţă, apărare şi justiţie de o calitate mai bună.
Jurnalist: Domnule Cristian Păun, pe de altă parte, pentru că vorbiţi despre deficit şi aţi menţionat deficitul uriaş şi-l menţionează şi guvernanţii şi de aia spun că nu pot să indexeze pensiile, de aia nu pot să ajute mai mult românii că nu au bani, totuşi sunt bani care stau nefolosiţi şi pe care România nu-i atrage.
Mă uit acum spre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă pentru că suntem în pericol să pierdem miliarde de euro. Atrag atenţia toţi economiştii - dintr-un total de 29 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Bruxelles, România a reuşit să ia doar 9. Până acum România a îndeplinit doar 14% din reformele şi investiţiile promise la Bruxelles pentru a primi banii din PNRR.
Un program demarat în 2021 ştim şi mai avem la dispoziţie să rămân restul de 20 de miliarde cam un an şi jumătate. Între timp ce au făcut alte state Germania şi Franţa, de exemplu, au realizat 70% din acest program. Aşadar, în acest context, domnule Cristian Păun, am văzut că ieri a recunoscut şi domnul Ciolacu întârzierile din PNRR. Se face ceva concret să luăm aceşti bani sau stăm şi ne uităm cum pierdem sume imense?
Cristian Păun: Păi domnul Ciolacu, dacă a recunoscut ieri treaba asta, eu mă aşteptam să-l înfiereze şi pe domnul Câciu, prietenul dumnealui, că a fost acolo la fonduri europene un an de zile şi n-a făcut nimica.
Practic, România a reuşit contra performanţa în 2024 să nu depună nicio cerere de plată pe PNRR un an întreg. Deci noi, din 2023, din decembrie, n-am depus nicio cerere de plată pentru sume importante care ar fi intrat în bugetul de stat ca venituri şi ar fi finanţat acele investiţii pe care le-am pornit prin PNRR şi am fost nevoiţi să plătim acele investiţii ca să nu se oprească, mai ales cele din infrastructură, din bugetul de stat, cu care puteam face alte lucruri şi n-am putut să facem pentru că a trebuit să completăm şi să nu blocăm fondurile, proiectele prin PNRR.
Deci tu nu poţi să vii acum să spui pensionarilor dragilor, ştiţi, nu putem să creştem pensiile, nu putem să facem nimica, suntem neputincioşi, pentru că noi n-am putut să absorbim fonduri europene şi am generat un astfel de deficit.
Întârzierile nu sunt doar prin PNRR, întârzierile majore sunt şi pe celălalt tip de fonduri unde la fel sumele sunt importante şi nerambursabile...
Jurnalist: Politica de coeziune!
Cristian Păun: Exact! Noi acolo n-am absorbit niciun euro!
Jurnalist: Şi mai avem 2 ani la dispoziţie şi acolo!
Cristian Păun: Da, de 4 ani trebuia să începem. Deci programul a început de 4 ani şi noi n-am făcut nimic 4 ani şi mai avem 3 şi se închide ciclu ăsta financiar pentru care am primit aceşti bani.
Este de neînchipuit cum ne batem joc de fondurile astea europene.
Parcă unii politicieni au un plan cu România să o deconecteze de la Uniunea Europeană, să o izoleze prin această nepăsare şi incompetenţă legată de aceste fonduri europene.
Eşti vinovat! Haideţi, că sunt nişte vinovaţi! Genul ăsta de politică în România în care nimeni nu-şi asumă nimic!
Politicienii sunt numiţi în diferite funcţii, nu fac nimic, produc dezastru, haos şi nimeni nu ştie de ce, toată lumea tace, bagă capul între umeri!
Da, nu s-a absorbit! Nu s-a făcut! Dar totuşi există nişte oameni care pot fi făcuţi responsabili de treaba asta!
În cazul de faţă, sigur, Prim-ministrul şi ministrul fondurilor europene sunt principalii care trebuiau să pună presiune pe toată lumea ca să nu se întâmple asta!
