Economist, după anunţul că personalul Cancelariei premierului va fi redus cu 40%: Dacă s-ar face la fel în toată administraţia, nu ar mai fi "nevoie" să crească taxele

Dacă în toată administraţia publică s-ar proceda cum se procedează la Guvern unde parte din personal va fi trimis acasă, dacă lucrările publice de mică utilitate finanţate de la buget ar fi amânate până se face rost de bani, dacă companiile de stat ar fi privatizate, atunci nu ar mai fi nevoie de creşteri de taxe, punctează, într-o postare pe Facebook profesorul universitar de Economie, Bogdan Glăvan.

Opinia lui Glăvan vine în condiţiile în care seful Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurca, a anunţat vineri o reducere cu 40% a numărului de posturi din cadrul instituţiei, o măsură care va aduce economii de aproximativ 850.000 de lei pe lună. Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

"Ce chestie paradoxală se întâmplă în România! Anunţul de astăzi al guvernului privind reducerea cu 40% a schemei de personal de la Cancelarie (o parte posturi vacante, ok), ilustrează ceea ce am spus cu fiecare ocazie: există rezerve enorme de eficienţă în fiecare instituţie şi entitate publică; adică există risipă enormă. Paradoxul acestui anunţ este că dacă măsuri similare s-ar lua în toată administraţia publică, atunci nu ar mai fi "nevoie" să crească taxele.

Deci: se poate, dar... nu se poate.

Şi aflăm şi de ce nu se poate: fiindcă lucrările publice finanţate de la buget nu vor fi oprite, ci doar amânate unele dintre ele. Păi atunci, scuzaţi-mă, dar da, e nevoie să crească taxele, ghinion.

Dacă coaliţia de guvernare consideră că un leu luat din buzunarul românilor şi mai ales din buzunarul celor care produc pe criterii de piaţă este mai puţin important decât un leu alocat baronimii locale, atunci, asta este, nu scad cheltuielile publice.

Evitarea majorării taxelor este posibilă dacă:

1. Oprim lucrările publice până când facem rost de bani (prin colectarea TVA, etc.). Aici sunt multele miliarde de lei, impactul bugetar cel mai mare.

2. Privatizăm companiile de stat. De aici pot veni foarte multe miliarde, care pot servi, este adevărat, doar ca "pod" între necesarul de finanţare pe termen scurt şi cel pe termen lung - care va fi acoperit din creştere economică, căci fără creştere economică, despre ce vorbim, oricum?

3. Restructurarea administrativă la pachet cu debirocratizarea, care poate însemna nu o reducere cu 40% a schemei de personal în administraţie ci, să lăsăm ştacheta mai jos, de 20% sau hai, să fim generoşi, de 10%. Dacă din 500 000 de funcţionari s-ar concedia 50 000, atunci 50 000 x 2000 euro/lună x 12 luni = 1,2 mld. euro sau 6 mld. lei anual. Adică un impact bugetar mai mare decât creşterea normei în învăţământ (o anti-reformă) şi eliminarea burselor (unele stupide, de acord).

Am fost întrebat la Euronews cum rămâne cu colectarea TVA. Le-am spus că ar fi trebuit mai întâi să vedem o restructurare din temelii a ministerului finanţelor. Chiar aşa: dacă la Cancelarie se poate o reducere cu 40%, cum rămâne cu Ministerul Finanţelor?! Cum putem spera că lucrurile vor merge bine dacă nu schimbăm oamenii care le-au dus în şanţ? Cum?" scrie, pe Facebook Glavan.