Echipa de hochei pe gheaţă din Miercurea Ciuc devine 'simbolul unei lupte' (New York Times)

Miercurea Ciuc, un oraş de 38.000 de locuitori aflat pe un podiş din estul Transilvaniei, este renumit pentru trei lucruri: unul dintre cele mai reci locuri din România; fabrica unde se produce berea Ciuc şi echipa sa de hochei, care a câştigat ultimele şase campionate interne, scrie cotidianul american The New York Times.

Dar numele inscripţionat pe partea din faţă a tricourilor de hochei în culorile albastru-alb nu este Miercurea Ciuc, ci ''Székelyföld'', cuvântul maghiar pentru Ţinutul Secuiesc, care a făcut cândva parte din Regatul Ungariei. Pe gheaţa patinoarului Vakar Lajos este imprimat numele maghiar al echipei: ''Hoki Sport Club Csikszereda''. Fanii echipei care asistă la jocurile din campionatul intern cântă imnul Ţinutului Secuiesc în limba maghiară, relatează cotidianul american.

Ţinutul Secuiesc, numit după un trib războinic care datează din Evul Mediu, este o zonă din România locuită majoritar de etnici maghiari, care acoperă trei judeţe din centrul ţării. Cei aproximativ 1,2 milioane de maghiari reprezintă cea mai numeroasă minoritate etnică a României, aproximativ 6% din populaţia ţării. Căderea imperiului austro-ungar, după primul război mondial, a izolat comunităţi de milioane de maghiari în România, Slovacia, Ucraina şi Serbia, notează ziarul american.

Potrivit New York Times, sub fostul lider comunist Nicolae Ceauşescu, secuii s-au trezit separaţi şi supuşi unei politici de asimilare, care includea restricţii stricte privind folosirea propriei limbi.

Dar în ultimele două decenii, etnicii maghiari din regiune au militat pentru o mai mare autonomie, cu ''Hoki Sport Club Csikszereda'' în avangardă. Poate că România este o ţară a fotbalului, dar la Miercurea Ciuc, hocheiul pe gheaţă este singurul joc din oraş. Clubul de hochei funcţionează foarte asemănător cu clubul spaniol de fotbal Barcelona, care a păstrat vie flacăra naţionalismului catalan sub conducerea represivă a generalului Franco.

''Pot spune că acest club sportiv, această echipă de hochei pe gheaţă, reprezintă pe secui', a declarat Papp Elod, fostul preşedinte al clubului, care este acum un politician local. 'Ne place să spunem că hocheiul pe gheaţă reprezintă istoria noastră având în vedere că toţi strămoşii noştri au fost războinici, iar hocheiul pe gheaţă are nevoie de războinici. Există foarte puţini români care joacă pentru clubul nostru', a afirmat el.

''Toată lumea din acest oraş joacă hochei şi vorbeşte despre hochei, acesta este centrul de hochei al României'', a afirmat Timo Lahtinen, antrenorul finlandez ale echipei, în vârstă de 65 de ani. Lahtinen a făcut o pauză, apoi s-a corectat 'De fapt, Ungaria'.

Succesul echipei din Miercurea Ciuc a generat o problemă în cadrul selecţionatei române de hochei pe gheaţă. Echipa naţională a României este aproape în întregime alcătuită din etnici maghiari, care joacă pentru Miercurea Ciuc. 'Întreaga echipă naţională este alcătuită doar din jucătorii mei şi toată lumea vorbeşte maghiara', a spus Lahtinen.

Această anomalie a atins un punct critic în timpul unui joc din 2011 dintre România şi Ungaria, la Miercurea Ciuc. După joc, aproape toţi jucătorii României s-au alăturat adversarilor lor şi au cântat imnul ungar.

'Unii dintre paparazzi au sesizat acest lucru şi a fost un scandal mare', a declarat Attila Goga, căpitanul echipei, care a jucat pentru echipa naţională a României timp de un deceniu, dar are dublă cetăţenie, română şi ungară. 'Este un pic ciudat, dar pot sesiza acest lucru. Ei nu înţeleg situaţia noastră aici', a adăugat el.

Nu a fost decât un imn pe care Goga a avut de gând să-l cânte, susţine el. 'Toată lumea de aici este maghiară. Mă simt maghiar. Vorbesc maghiara de mic. Am învăţat şi limba română, de asemenea, dar maghiara este limba mea maternă'', a mai spus el.